Comentariu Sorin Pâslaru, Redactor-şef ZF

Cum a ajuns România la creşterea economică a Chinei în 2017: a dublat consumul şi a micşorat de trei ori investiţiile faţă de prognoza din 2016

6 nov 2017 Autor: Sorin Pâslaru

Comisia Naţională de Prognoză a îmbunătăţit la sfârşitul săptă­mânii trecute proiecţia de creştere economică pentru 2017 de la 5,6% la 6,1%, ceea ce face ca într-un singur an acest indicator să sufere o corecţie pozitivă de aproape 2 puncte procentuale.

Comisia prognoza în octombrie 2016 un nivel al creşterii economice de 4,3% pentru 2017, pentru ca astăzi, după datele de la 6 luni, să se aşeze cu acest indicator la 6,1%.

La o creştere economică de peste 6%, România se apropie practic de nivelul creşterii economice din China, prevăzut la 6,5% pentru 2017.

Este cea mai bună creştere economică a României din 2008 încoace şi este posibil, având în vedere evoluţia celor mai puternice economii din lume - SUA, China, zona euro - ca în 2018 creşterea să se accelereze spre 7%. FMI a anunţat recent o rectificare pozitivă a creşterii pentru economia mondială în 2018.

Dar ce a dat peste cap estimările Comisiei de Prognoză pentru 2017? Ce factori au determinat această creştere economică cu mult peste aşteptări?

În toamna anului trecut era prevăzută o creştere pentru industrie de 5,3%, însă în realitate aceasta se va duce la 7,8%. Agricultura era văzută prost, cu un nivel al creşterii de doar 1,9%, pentru ca în realitate, conform ultimei proiecţii, acesta să fie de 4,2%, în timp ce serviciile erau la 3,9%, pentru ca astăzi creşterea să fie evaluată la 6,4%.

În schimb, sectorul de construcţii a mers de 4 ori mai prost decât se aştepta prognoza, şi anume în loc să crească cu 6% va avea un plus de doar 1,5%. Explicaţia este căderea construcţiilor inginereşti, adică a celor din sectorul public.

Ce ne spun aceste date în ceea ce priveşte formarea PIB?

Că a fost o cerere mai bună la export pentru producţia industrială a Ro­mâniei - şi într-adevăr expor­turile vor fi în 2017 de 62,5 mld. euro, faţă de un estimat de 61,8 mld. euro în prognoza din toamna anului din 2016. Peste creşterea cererii la export s-a suprapus un an agricol excepţional, cu recolte record de floarea-soarelui, grâu, porumb, rapiţă, ceea ce a adus cel puţin un punct suplimentar de creştere eco­nomică.

Din punctul de vedere al uti­lizării Produsuluiu Intern Brut, diferenţa este dată de estimarea mult sub realitate a creşterii consumului. Acesta era prevăzut să crească cu 4,7% în 2017, dar se dovedeşte că va avea un ritm aproape dublu de creştere, de 7,7%.

În schimb, formarea brută de capital fix, adică investiţiile, care ar fi trebuit să fie de 6,9%, a alunecat la doar 2% creştere şi este posibil ca nici acest nivel să nu fie îndeplinit.

Cifrele sunt nemiloase: în loc să avem creştere de investiţii de 7%, avem creştere de consum de 7%. Menţinerea în teritoriu pozitiv a investiţiilor ar fi deja o miză, în condiţiile în care în 2016 acestea au scăzut cu 3,3%. Nimeni, în afară de Comisia de Prognoză, nu era de acord la începutul acestui an că România poate avea o creştre economică de peste 5% şi iată că aceasta se transformă în una de peste 6%. Dar nimeni nu prevedea o creştere a consumului, care reprezintă 75% din PIB, de aproape 8%. Şi nimeni nu prevedea sau nu admitea că ar fi posibil ca nivelul cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar să crească cu 22%.

Este ca şi cum ai arunca într-un foc deja aprins o găleată de benzină.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2017

 
Cuvinte cheie:
crestere economica
, prognoza
, china
, consum
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide