Cum vad doi sefi de banca anul 2009

 

Finantarea deficitului bugetar inghite aproape toti leii, nu mai lasa lichiditati pentru companii si se face la un pret care nu are legatura cu piata, rezultat din operatiunile realizate cu un grup de banci pe baza de tranzactii bilaterale finantate de Banca Nationala, sustine Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.

"Daca ar vrea acum sa emita eurobonduri pe cinci ani, Romania ar trebui sa plateasca o dobanda estimata de 14% in euro. Daca tinem cont si de diferentialul de dobanda de 6 - 8 puncte procentuale, rezulta ca Finantele n-ar avea cum sa plateasca doar 11 - 12% pentru a lua lei de pe piata interna decat pe seama tranzactiilor cu unele banci refinantate de BNR. Pretul pentru finantarea bugetului trebuie sa reintre pe o linie de echilibru pentru ca piata sa nu mai fie fracturata."

Bancile pot cumpara titluri de stat pe care apoi le sconteaza la BNR la un pret stabilit bilateral intre dobanda la creditul Lombard de 14% si dobanda de politica monetara de 10%. In acest context, el sustine ca este "un non-mesaj" atentionarea BNR catre banci de a fi atente cu dobanzile pe care le ofera la depozite.

"Bancile care platesc dobanzi mari o fac fortat din cauza situatiei de pe piata monetara. Decat sa fii suspendat pentru ca dai cotatii de dobanda de 20%, preferi sa dai dobanda mare la depozitele atrase de la clienti."

De ce nu apeleaza bancile mai mult la creditul Lombard de la BNR (facilitate de finantare disponibila in prezent la dobanda de 14% pe an) in loc sa mareasca succesiv dobanzile la depozite?

"Comparatia este exagerata pentru ca Lombardul este o facilitate overnight si nu poti finanta un portofoliu de credite cu bani overnight. Daca vrei sa iei bani de pe piata la trei luni, dobanda se poate duce si la 30%. Nu echilibreaza Lombardul preturile de pe piata."

Negritoiu sustine ca "dobanda echilibru" ar fi la 18-20%, avand in vedere ca bancile platesc circa 15% la depozitele in lei, peste care vine costul rezervelor minime obligatorii. "Ca sa ajungi la un pret de referinta trebuie ca dobanzile mai intai sa creasca pentru a putea apoi sa scada. Nu se poate ca Finantele sa ia bani la 11%, cand pe celelalte piete dobanzile sunt mult mai mari."

Care ar fi premisele pentru ca piata financiara in general sa-si revina?

"Ar trebui ca institutiile statului sa aiba incredere in piata, dar nu au; ar trebui sa existe incredere in economia reala pentru ca aceasta sa produca venituri, dar nu exista; ar trebui ca populatia sa aiba incredere ca nivelul veniturilor macar se va mentine ca sa cheltuie in continuare, dar nu are."

Negritoiu sustine ca BNR alimenteaza neincrederea atat timp cat "intretine ambiguitatea si tranzactiile separate" si ca incearca sa impinga problemele pe mai tarziu, comportamentul de amanare extinzandu-se la banci si la firme.

Cat priveste deprecierea leului, spune ca aceasta poate fi privita ca exagerata doar prin prisma tintei de deficit bugetar de 2% din PIB pe 2009. "Problema e ca numai autoritatile cred in aceasta tinta, nu si piata."

De ce sa nu fie bancile cele care sa sparga cercul vicios si sa reia creditarea? "Bancile nu o pot face singure, fara semnale din partea sectorului public care sa arate in mod credibil ca lucrurile merg intr-o directie buna. Sectorul public pentru ca are menirea sa pregateasca piata si sa o organizeze si apoi vine si privatul cand capata incredere. Nu li se poate cere bancilor sa crediteze in orice conditii."

Bancherul considera ca mult-discutata dezghetare a creditului constituie o problema de risc si de incredere in economie.

"Nu pot sa finantez stocuri. Finantez productie si vanzari. O banca nu este institutie de binefacere, lucreaza cu costuri si beneficii, nu poate face cadouri, indiferent de ratiuni." Ca atare, Negritoiu catalogheaza drept "contraproductiva" propunerea ARB privind intarzierea executarilor silite, pentru ca "situatia debitorilor nu se schimba in trei luni". "Trebuie folosite mecanismele pietei. Daca vrei insanatosirea pietei, nu poti pastra niste active care de fapt trebuie lichidate. Bancorex a fost un stralucit exemplu pentru ceea ce poate insemna amanarea platii ratelor. Portofoliul era putred, dar au trait doi ani doar din dobanzi. Asa ceva este sinucigas."

 

 

Dobanzile in scadere la care se finanteaza Ministerul Finantelor arata ca statul stie sa-si gestioneze datoria publica, afirma Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru pietele financiare al BRD.

El spune ca scaderea dobanzilor la emisiunile de titluri de stat este posibila si datorita operatiunilor de refinantare pe care le face BNR cu banci care cumpara titluri de stat.

"Chiar daca aceste operatiuni se fac bilateral, au nuanta multilaterala, pentru ca toate bancile au acces", sustine Cercel, adaugand ca importanta acestor operatiuni a crescut in ultima vreme, iar daca sunt realizate pe o baza permanenta ajung sa echivaleze cu o reducere a rezervelor minime obligatorii.

In plus, el afirma ca nu doar in Romania se face asta - finantarea deficitului bugetar cu lichiditati de la banca centrala. "Bancile cumpara titluri de stat pe care le sconteaza la banca centrala", explica oficialul BRD.

Pe de alta parte, afirma ca nu este adevarat ca bancile ar avea probleme si de aceea se refinanteaza de la BNR, dar admite ca emisiunile de titluri de stat au creat nevoi suplimentare de lichiditate pentru a fi cumparate, in conditiile in care costurile de refinantare ale bancilor in general au crescut.

"Probabilitatea unei crize de lichiditate este aproape zero, avand in vedere disponibilitatile sub forma rezervelor minime si masurile de suport adoptate de BNR. Activele lichide reprezinta circa 30% din bilanturile bancilor, adica sunt la un nivel confortabil."

De ce au ajuns bancile sa plateasca dobanzi de 7% la depozitele in euro si 15% la lei? Una dintre cauzele identificate de Cercel tine de "distorsiunile" introduse pe piata de unele dintre bancile-mama despre care afirma ca au inceput sa includa in pretul liniilor de finantare pentru filialele locale costul CDS-urilor pentru Romania (asigurari contra riscului de default). Costul respectiv a urcat de aproape sase ori fata de septembrie 2008, ajungand si la peste 700 de puncte de baza fata de dobanda de referinta la obligatiunile de stat emise de Germania. Oficialul BRD apreciaza ca piata CDS-urilor pentru tarile emergente nu este foarte transparenta, fiind foarte putine tranzactii, intrebandu-se daca exista intelegeri pentru umflarea artificiala a cotatiilor. Oricum ar fi, el afirma ca pretul CDS-urilor atarna foarte greu in decizia de stabilire a pretului unei finantari pentru Romania si din acest motiv unele banci locale platesc dobanzi de 7% pentru a atrage depozite in euro.

Alta cauza? Jucatorii nerezidenti au pozitii valutare euro contra leu, trebuie sa le finanteze si, cum nu au lei pentru a cumpara euro, se refinanteaza prin operatiuni de swap, continuand sa preseze asupra lichiditatii din sistem. Per ansamblu, vicepresedintele BRD afirma ca "gestiunea lichiditatii in sistemul bancar a devenit extrem de complexa", in conditiile in care unii clienti isi muta depozitele din lei pe euro, se orienteaza mai mult spre titluri de stat sau isi impart depozitele intre mai multe banci, iar interventiile BNR pe piata valutara pentru temperarea deprecierii leului inseamna iesiri de lichiditati in lei.

"Companii de stat au hotarat sa cumpere titluri emise de Finante si ne-au complicat situatia, pentru ca decizia lor nu ne era cunoscuta cu mult inainte." 

Cat priveste deprecierea leului, Cercel sustine ca "impactul asupra creditelor in valuta este relativ limitat". Pe ce se bazeaza? "O foarte mare parte a creditelor in valuta sunt indexate la EURIBOR, doua treimi fiind acordate din semestrul II 2006 pana in 2008. Rata medie a EURIBOR la acordare era de 4%, acum a scazut sub 2%." Totusi, leul s-a depreciat intre timp cu 23%, Cercel afirmand ca practic serviciul datoriei nu s-a schimbat pentru clienti pe baza unei compensari intre evolutia dobanzii si cea a cursului de schimb.

El vede euro la sfarsitul anului sub nivelul actual, pe o plaja intre 4 si 4,2 lei pe baza dobanzilor mari la lei, si sustine ca potentialul de depreciere a fost in mare parte consumat, fara a exclude unele rabufniri.

In schimb, bancherul afirma ca mai problematice sunt creditele in lei, unde dobanzile sunt mult mai mari decat la euro, antrenand cea mai mare parte a provizioanelor de risc constituite de banci. In acest context, spune ca restructurarea de credite devine foarte importanta in sistemul bancar.