Euro a revenit ieri peste pragul de 4,4 lei după trei zile în care cursul de schimb părea să se consolideze sub acest nivel pe fondul unui val de apreciere a tuturor monedelor din regiune. Cursul a tot oscilat în jurul pragului de 4,4 lei/euro în ultima perioadă, fără o direcţie clară.
BNR a publicat ieri un curs de 4,4109 lei/euro, în creştere cu un ban şi jumătate faţă de ziua anterioară, pe fondul deprecierii mai multor monede regionale, ca urmare a reinflamării conflictului din Ucraina.
Moneda europeană pierduse anterior cinci bani în numai două săptămâni în faţa leului, în condiţiile în care se afla pe un trend descendent şi vizavi de dolarul american. Dolarul american s-a întărit vizibil şi faţă de leu în ultimele săptămâni, iar cursul a ajuns la peste 3,33 lei/dolar.
Leul este în continuare moneda din regiune cu cea mai bună evoluţie din acest an. Comparativ cu euro, moneda naţională s-a apreciat cu circa 1,5% de la începutul acestui an. Spre comparaţie, zlotul, forintul şi coroana cehă au pierdut din valoare faţă de nivelul de la finalul anului trecut.
Analiştii cred că perspectivele aprecierii leului dincolo de 4,4 unităţi/euro sunt limitate din cauza intervenţiilor BNR pe piaţa valutară. „O mişcare către 4,39 lei/euro în şedinţa de miercuri a fost rapid inversată, iar activarea tranzacţionării sugerează că această corecţie a fost indusă de banca centrală“, potrivit unui raport al analiştilor ING Bank.
Majoritatea prognozelor analiştilor din bănci indică mai degrabă un nivel al cursului de schimb spre 4,5 lei/euro decât sub 4,4 lei/euro. Prognoza Raiffeisen este de 4,45 lei/euro la finalul anului, aceeaşi estimare fiind formulată şi de analiştii UniCredit Ţiriac.
Analiştii BCR, cea mai mare bancă locală după activele deţinute, au o prognoză chiar mai pesimistă - de 4,5 lei/euro. Este de remarcat însă că niciuna dintre prognoze nu este mult mai ridicată decât nivelul cursului de schimb înregistrat la finalul anului trecut, de 4,48 lei/euro.
BNR şi-a exprimat de multe ori preferinţa pentru stabilitatea cursului, în condiţiile în care deprecierea leului se reflectă rapid în inflaţie (multe preţuri fiind exprimate în euro), dar şi în performanţa sistemului bancar – creditele în valută reprezintă circa 60% din bilanţurile băncilor.
