"Am văzut că a trecut de votul Camerei darea în plată. S-a ţinut cont de anumite aspecte pe care şi Guvernul le solicita pentru caracterul social al acestui proiect de lege. Acesta a fost obiectivul principal al Guvernului – vorbim de programul Prima Casă şi instituirea unui plafon. Mai aveam şi alte condiţii. Din păcate nu are un caracter social atât de pronunţat cât ar fi dorit Guvernul'', a declarat Dan Suciu după şedinţa Executivului.
El a adăugat că, din punctul de vedere al Cabinetului, rămân anumite rezerve legate de retroactivitate, pe care le exprimase CSM şi Ministerul Justiţiei.
Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere.
Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.
De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.
În punctul de vedere oficial al Guvernului pe tema legii dării în plată trimis Parlamentului în martie, oficialii guvernamentali au arătat că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat în Constituţie.
"Considerăm că măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punct de vedere al impactului economic, social şi juridic şi nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementării. (...) Nu este reglementată situaţia în care creditul este garantat cu bunul altei persoane, dacă bunul este ipotecat în favoarea mai multor creditori, precum şi situaţia în care valoarea imobilului este mai mare decât valoarea creditului ce urmează a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situaţia în care valoarea bunurilor ipotecate să fie mult mai mare decât valoarea creanţei izvorâte din credit. Într-o asemenea situaţie, (...) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate", a mai susţinut atunci Guvernul.
Legea, afltă deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.
