♦ Producţia industrială a avansat în 2017 cu 8,2%, cel mai mare ritm anual de creştere din ultimii cel puţin 15 ani, de când Statistica publică astfel de date ♦ Analiştii economici cred că avansul puternic va continua şi în acest an având în vedere că Europa, destinaţia privilegiată a exporturilor României, merge încă foarte bine ♦ O umbră se aşterne însă pentru aceste statistici „falnice”: valoarea adăugată a producţiei industriale este scăzută, motiv pentru care PIB-ul nu este la nivelul unei ţări cu 20 de milioane de locuitori.
Datele publicate ieri de INS arată că producţia industrială a crescut cu 8,2% faţă de anul precedent în 2017, faţă de 1,7% în 2016. Este o creştere mai mare chiar decât în anii de boom economic, iar Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank, o pune pe seama comenzilor de export şi mai ales a evoluţiei Germaniei: „Prin urmare, performanţa robustă va continua şi în 2018. Constrângerile pieţei muncii, care impun un impuls general în automatizare, ar putea, de asemenea, să sporească productivitatea”.
De vreme ce industria face 80-90% din exporturi, este clar că de aici vine creşterea, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAOM), dar adaugă: „Din nefericire, exporturile nu reuşesc să fie peste importuri, iar exporturile nete au o contribuţie negativă la creşterea economică”.
Pârvan aminteşte că Ungaria, la o populaţie la jumătate ca a României şi un PIB mai mic, are exporturi de bunuri de 100 de miliarde de euro şi este pe excedent. România a încheiat 2017 cu un deficit comercial de aproape 13 miliarde de euro şi exporturi de 62 de miliarde de euro.
Pârvan mai arată că România se laudă cu o pondere ridicată a industriei în PIB, de 23%, una dintre cele mai ridicate din UE: „Dar la ce PIB ne raportăm? La PIB-ul nostru? Păi ăsta este PIB? Un PIB cât al Cehiei, care are o populaţie la jumătate? Dacă am avea dublul PIB al Cehiei, având în vedere că avem o populaţie dublă, atunci ponderea industriei în PIB s-ar înjumătăţi!”
Toate acestea arată, mai spune Pârvan, că avem o problemă „în structură”: „Priviţi datele BNR referitoare la prelucrarea activă (servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor care includ activităţi de procesare, asamblare etc. efectuate de companii care nu sunt proprietarele bunurilor pe care le prelucrează – n.red.).Veţi vedea că avem un sold pozitiv de 2 miliarde şi ceva de euro, în vreme ce transporturile au peste 3 miliarde de euro. Adică toată munca unei industrii face mai puţin decât transporturile, ceea ce arată că avem o structură economică foarte proastă”.
Potrivit datelor BNR în noiembrie, serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor aveau un sold pozitiv de 2,5 mld. euro, iar serviciile de transport, unul de 3,3 miliarde de euro.
Potrivit INS, producţia industrială a crescut cu 8,2% în 2017, an/an. A crescut puternic industria prelucrătoare, cu un plus de 8,9%, în vreme ce industria extractivă a avansat cu 5,9%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 1%.
În decembrie 2017, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 14,1%, fapt ce fusese anticipat de Barometrul Industrial – un sondaj efectuat lunar de IRSOP şi SNSPA. Sondajul anticipa o cădere puternică a industriei în decembrie, dar emitea ipoteaza că avem de-a face cu un „tipar”, întucât în iarnă producţia scade, pentru a-şi reveni ulterior. Mai mult, repondenţii sondajului amintit erau foarte optimişti în privinţa viitorului.
INS va publica mâine primele date–semnal despre evoluţia PIB în 2017 şi nu ar fi de mirare ca Statistica să indice o creştere solidă, chiar şi de 7%. Ultimele date sugerau că industria are o contribuţie de 1,4 – 1,5% la această creştere. Însă aceste date vor fi publicate în martie.
„Având în vedere ultimele date este posibil ca industria să aibă o contribuţie la creşterea economică de peste 1,5%. Dar problema este că avem o industrie non-tech, cu venituri din prelucrarea activă de puţin peste 2 miliarde de euro – atât este valoarea noastră adăugată la prelucrarea produselor altora. Prin urmare, deşi avem o populaţie dublă faţă de cea a Cehiei, avem un PIB la jumătate”, mai spune Pârvan, care dă un exemplu: judeţul Argeş, unde produce Dacia, deşi are o cifră de afaceri peste judeţul Iaşi, are o contribuţie mai mică la PIB decât Iaşiul pentru că are foarte mult consum intermediar, achiziţii ce se fac din import.
„Am spus şi repet. Dacă nu facem programe prin care să sprijinim inovarea – de la cercetare până la punerea pe piaţă a unui produs – o să cumpărăm din nou rame de metrou din Spania şi tramvaie din Polonia. Dacă nu vom croi politici de suţinere a producţiei autohtone şi ne mulţumim cu manufacturarea - cu câştig minim pentru noi, dar cu valoare adăugată mare în ţara de concepţie a produsului – vom rămâne cu acest PIB jalnic, dar ne vom lăuda cu falnica noastră industrie şi cu nivelul ei însemnat ca «pondere în PIB» care în realitate nu înseamnă mare lucru.”
Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni
„Dacă nu facem programe prin care să spijinim inovarea – de la cercetare până la punerea pe piaţă a unui produs – o să cumpărăm din nou rame de metrou din Spania şi tramvaie din Polonia. Dacă nu vom croi politici de suţinere a producţiei autohtone şi ne mulţumim cu manufacturarea - cu câştig minim pentru noi, dar cu valoare adăugată mare în ţara de concepţie a produsului – vom rămâne cu acest PIB jalnic, dar ne vom lăuda cu falnica noastră industrie şi cu nivelul ei însemnat ca «pondere în PIB» care în realitate nu înseamnă mare lucru.”
