opinii primite la redacţie

De ce România ar fi nesustenabilă cu un deficit de 2,5% din PIB, iar Marea Britanie, cu 3,6%, Spania cu 3,7% sau Franţa cu 4,1% din PIB ar fi sustenabile?

30 iun 2015 Autor: Cristian Socol

Constat siderat incercarea unora de a face din tantar armasar. Nu a iesit in totalitate ceea ce mi-am dorit in legatura cu Codul Fiscal dar in sfarsit, avand in vedere consensul politic pe decizie sa lucram cu ce ni se da, Codul Fiscal aprobat.

Cea mai mare ingrijorare este legata de sustenabilitatea masurilor de relaxare fiscala prevazute in noul Cod Fiscal, emitand in acest sens opinii de avertizare Consiliul Fiscal, Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Principala temere este legata de faptul ca efectele de multiplicare ale masurilor adoptate se vor vedea cu decalaj temporal si deci in 2016 deficitul va ajunge aproape de 2,9% din PIB (creditorii internationali au acceptat de principiu o estimare de crestere economica mai mare ptr anii urmatori deci estimarea de deficit ptr la anul a cazut undeva la 2,9% din PIB, tintindu-se chiar o cifra de 2,5% din PIB asa cum a anuntat Ministrul Finantelor).

Propun sa pornim de la inceput cu niste ipoteze cu care cred ca suntem cu totii de acord. Prima, ingrijorari privind sustenabilitatea pot exista daca viteza de imbunatatire a colectarii si de reducere a evaziunii fiscale prin actiunile ANAF si Directiei Antifrauda scade dramatic. A doua, va propun sa nu acceptam in totalitate nici estimarile Consiliului Fiscal (transmise si preluate si de catre CE si FMI) – sunt mult prea pesimiste, efectele de multiplicare fiind puternic subestimate si nici viziunea Comisiei Nationale de Prognoza – optimista, cu efecte de multiplicare supraestimate. Sa ramanem undeva la jumatate. A treia, Romania este judecata inca dupa cel mai prost negociat si estimat MTO (tinte anuale de deficit bugetar ce trebuie atinse). Sa sustii in continuare ca 1,1% din PIB trebuie sa fie deficitul bugetar al Romaniei la anul este ori incapatanare ori prostie. Sufocarea unei economii care a intrat pe o panta de crestere ar fi o greseala fundamentala din punct de vedere macroeconomic, este contraproductiv in conditiile in care vrei sa-ti creasca bogatia si sa te apropii mai rapid de standardele UE, vrei convergenta reala accelerata. A patra - folosind ecuatia simplificata a constrangerii bugetare - stabilizarea datoriei publice brute la 40% din PIB (35% din PIB daca scoatem bufferul si celelalte active) in ipoteza cresterii economice de 4% si a unei inflatii de 1,9% (ultima estimare oficiala a BNR ptr 2016, probabil va fi revizuita in concordanta cu noul Cod Fiscal), ajungem la un deficit sustenabil pentru economia Romaniei in 2016 de 2,26% din PIB. Deci vom porni discutia despre problema de sustenabilitate de la 2,26% din PIB la 2,9% din PIB si nu de la 1,1% din PIB – tinta de pana acum care era incorecta, irelevanta, prost estimata si negativa pentru stimularea economiei, mai ales ca un deficit de 2,26% din PIB este corect pentru Romania.

Dracul nu e chiar asa de negru cu sustenabilitatea masurilor propuse in Codul Fiscal. Un deficit de 2,26% din PIB pentru Romania in 2016 nu este unul periculos pentru echilibrele macroeconomice din Romania si nici nu aduce efecte care sa reverseze consolidarea fiscala de pana acum. Din contra, masurile propuse vor stimula cresterea economica catre 4-4,5% in 2016, vor creste consumul si investitiile, vor stimula crearea de locuri de munca, se va imbunatati colectarea si se va reduce evaziunea fiscala. 2,5% din PIB este rezonabil si nu va afecta nici stabilitatea macroeconomica si nici perceptia investitorilor. Totul depinde de capacitatea de negociere a unui nou MTO potrivit pentru economia romaneasca (tb sa activam dreptul conferit prin Reglementarea nr 1466/1997 ce prevede updatarea MTO la 3 ani) si de modul in care stim sa prezentam argumentat plusul de potential al economiei romanesti.

Ar fi o problema grava daca ar fi dificultati de finantare a deficitului, dar nu avem asa ceva. Romania se finanteaza la costuri mici (se va finanta la costuri si mai mici in conditiile finalizarii acordului cu Grecia si a calmarii crizei politice) si are buffere, are rezerve financiare peste pragul de sustenabilitate. Acum, datele Ministerului Finantelor Publice arata ca serviciul datoriei publice guvernamentale este estimat la 60 miliarde ron in 2015 si la 51 miliarde ron in 2016. Deci serviciul datoriei publice guvernamentale va fi mai mic cu 9 miliarde ron fata de anul acesta, ceea ce inseamna ca acoperirea plusului de deficit la anul nu pune presiune insuportabila pe finantare. Ne mentine cu necesarul de finantare la un nivel sustenabil si nu departe de cel din acest an.

In plus, se poate discuta reducerea bufferului din Trezorerie de la acoperirea a peste 5 luni a necesarului de finantare la 4 luni cat am convenit si cu FMI si este rezonabil. Asta inseamna ca, in cazuri exceptionale se pot folosi pentru finantare 6,3 miliarde ron (diferenta intre nivelul mediu al bufferului estimat pentru 2015-2016 si necesarul de acoperire pe 4 luni). Ramanem cu un buffer care acopera 4 luni nevoile de finantare si folosim o parte din el pentru finantarea efectului net al masurilor de relaxare fiscala. Mai punem aici ca in conditii normale, dat fiind excesul de lichiditate de acum, rezolvarea situatiei Greciei si QE implementata de BCE costurile de finantare vor scadea, deci ingrijorarea ar trebui sa fie si mai mica.

Rezerve de finantare pot veni si din rationalizarea mai buna a cheltuielilor cu bunurile si serviciile la nivelul bugetului de stat. Un audit al acestor cheltuieli ar putea propune o micsorare cu 10% fata de anul trecut ceea ce inseamna o economie de 3,95 miliarde ron (ultima executie bugetara arata minus 5,5% fata de anul trecut). O astfel de reducere nu ar trebui sa impacteze negativ calitatea serviciilor publice, in conditiile in care arieratele ptr medicamente... sunt marginale.

Si in sfarsit, ultima resursa alternativa de finantare poate veni din ceea ce se vede deja de cateva luni bune si nu poate fi contestat de nimeni. Un plus de 1 miliard de euro doar din imbunatatirea colectarii si reducerea evaziunii fiscale in primele 5 luni din acest an reprezinta o resursa ok ptr buget si mareste nivelul de sustenabilitate al finantelor publice. Asta nu inseamna sa picam in capcana omorarii gainii care face oua. Este un prag care probabil va fi atins pe aducerea de venituri la buget prin masuri administrative, trebuie ca la anul sa se vada si efectul relaxarii fiscale, cresterea conformarii voluntare.

Mai este un aspect de discutat aici. De ce Romania ar fi nesustenabila in conditiile unui deficit de 2,5% din PIB si o datorie bruta guvernamentala de 40% din PIB iar Irlanda, cu un deficit bugetar estimat la 3,1% din PIB cu o datorie de 108% din PIB, Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB si cu o datorie de 103% din PIB, Franta cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB si o datorie publica de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB si o datorie publica de 124% din PIB, Slovenia cu un deficit de 2,8% din PIB si o datorie publica de 82% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB si o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB si o datorie bruta de 91% din PIB s.a.m.d ar fi cu toate sustenabile? Diferenta pe CDS este foarte mica si probabil se va stabiliza la un nivel si mai mic in cazul majoritatii tarilor UE, deci nu se poate invoca ideea ca nicio datorie nu e mare in conditiile in care costurile de finantare sunt reduse. Nu merge.

Un penultim aspect de analizat ar fi acela in care pot aparea motive de ingrijorare reale si ar trebui sa ne opunem cu totii. Este vorba despre deschiderea robinetului de masuri populiste, demagogice, in cascada, fara impactul bugetar estimat si fara prezentarea surselor de acoperire. Avem un exemplu si sper sa fie o exceptie. Altfel, vom intra cu totii in categoria celor ingrijorati. In afara de implementarea legii salarizarii unitare, tb filtrate foarte bine alte masuri cu impact bugetar. Nu va mai fi loc prea mult.

O ultima dilema aparuta este legata de prociclicitatea politicilor economice – monetare si fiscale. E simplu, vorbim de intrarea economiei romanesti pe o panta de crestere, vorbim de un output gap inca recesionist, deci haideti sa fim seriosi! A vorbi de ingrijorari legate de efectele negative ale prociclicitatii acum este incorect. Sa incepem sa vedem semnale ce arata tendinta de supraincalzire a economiei, sa observam umbrele pe indicatorii de avertizare timpurie din Macroeconomic Imbalances Procedure, stress fiscal s.a.m.d si apoi vom incepe dezbaterea. Nu e inca momentul, in opinia mea.  

 

 

 

 

 
Cuvinte cheie:
deficit
, pib
, franta
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide