Bănci și Asigurări

De ce stau bancherii atât de mult în funcţie în România? Unii şefi de bancă au mandate chiar şi de un deceniu, însă toate pălesc în faţa mandatului guvernatorului BNR

De ce stau bancherii atât de mult în funcţie în...

Autor: Liviu Popescu

15.03.2016, 00:07 6831

Bancherii comerciali stau chiar şi un deceniu la conducerea in­sti­tu­ţiei de credit, iar odată ajunşi acolo trag cu dinţii de acea po­ziţie având în vedere faptul că ve­niturile anuale pot ajunge chiar şi la şase cifre. În euro. Însă pe lângă aceste venituri care sunt de 150-200 de ori mai mari decât câş­tigul mediu la nivel naţional, ce altceva îi ţine pe bancheri ţintuiţi în jilţul băncii? Poate că doresc să pă­şească pe ur­me­le guvernatorului BNR Mu­gur Isărescu şi să ră­mână în func­ţie chiar şi trei decenii.

Raiffeisen Bank, UniCre­dit Bank, CEC Bank şi Alpha Bank sunt instituţiile de credit care activează pe plan local şi care au bancheri la cârma in­sti­tuţiei chiar şi de mai bine de un deceniu. Odată ce ban­che­rii au ajuns în poziţia de şef, au „tras cu dinţii“ ca să rămână aşe­zaţi cât mai mult timp în jilţul con­struit pe credite acordate popu­laţiei, majo­ri­tatea în valută, şi pe bonifi­caţiile la minime isto­ri­ce, în mare par­te şi dato­rită sa­lariilor care se poziţio­nea­ză în vârful piramidei finan­ciare, care pot ajunge şi la şa­se cifre pe an. În euro. Însă de ce în sec­to­rul fi­nanciar bancar se întâlnesc şefi de bancă care „dom­nesc“ chiar şi un deceniu, în timp ce în sectorul retail sau în FNCG (bunuri de con­sum cu miş­care rapidă) man­date­le ajung la ma­ximum 4-5 ani?

„Sistemul bancar local s-a dezvoltat înaintea companiilor din retail. Mai întâi vii cu bănci care să susţină dezvoltarea com­pa­ni­ilor, celelalte sectoare. Mandatele şefilor din re­tail sunt mai scurte pentru că acest sector este unul mult mai dinamic. Bancherii după ce au intrat în criză în 2009 au trecut la «con­ser­vare», iar această conservare a siste­mului bancar duce la mandatele longevive ale şefi­lor de bancă“, consideră Sorin Roibu, ma­na­ging partner al firmei de consultanţă în resur­se umane şi executive search Arthur Hunt.

Steven van Groningen, 58 de ani, este cel mai longeviv bancher comercial din România.

Olandezul a venit la conducerea Raif­fei­sen în 2002, iar din biroul său din Sky Tower din Bucureşti coordonează operaţiu­nile austriecilor pe plan local. Raiffeisen era la finele anului 2014 pe locul patru în sistemul bancar în funcţie de mărimea activelor gestionate, cu o cotă de piaţă de 8%.

Oldanezul s-a mutat în România în 1993 din Olanda şi a lucrat pe un post de consultanţă la BNR. În perioada 1994-1998 a lucrat pentru banca olandeză ABN Amro, iar în 1998 a plecat în Rusia şi ulterior în Ungaria. Van Groningen a ales până la urmă să revină şi să rămână în România.

ZF a scris anul trecut că doi bancheri din România au câştiguri anuale mai mari de un milion de euro - unul din top management şi celălalt din investment banking, la fel ca Finlanda, potrivit statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA).

Câştigul ar fi de circa 83.000 de euro pe lună şi 4.000 de euro pe zi. Acesta înseamnă un câştig de 200 de ori mai mare decât salariul mediu pe economie şi de peste 20 de ori mai mare decât salariul preşedintelui şi premierului României.

Un alt bancher care „domneşte“ de ceva ani în sistemul bancar este veteranul Radu Gheţea, 67 de ani, care se află la cârma băncii de stat CEC din 2007. Gheţea a încasat în 2013 de la banca de stat 1,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un câştig mediu lunar de 132.000 de lei (echivalentul a 30.000 de euro), potrivit datelor publicate în propria declaraţie de avere. Gheţea a mai avut în 2013 venituri de 159.000 de lei de la Transfond, de 50.000 de lei de la Biroul de Credit şi 57.000 de la Universitatea Româno-Americană.

Anterior anului 2007, Gheţea a fost prim-vicepreşedinte şi preşedinte ale Consiliului de Administraţie al Alpha Bank. Din 2007 a predat mandatul de la Alpha Bank unui alt veteran din sistemul bancar, Sergiu Oprescu.

„Băncile româneşti conduse de executivi pe o perioadă mai mare de zece ani sunt cele în care, pe lângă o transformare de business, a fost nevoie şi de o transformare de cultură. Ori astfel de transformări culturale (de la o bancă de stat înspre modern banking) cer foarte multe resurse şi timp. O transformare de business o faci în 1-3 ani, o transformare culturală poate lua şi cinci ani sau mai mult. În general, un mandat de general manager/chief executive officer (CEO) trebuie să se întindă pe cel puţin cinci ani, pentru a avea timp să conectezi organizaţia cu mediul extern (clienţi, furnizori, parteneri, reglementatori, comunitate)“, a explicat Oana Ciornei, managing partner al firmei de recrutare Amrop România.

Însă, mandatele şefilor de bănci comerciale pălesc în faţa mandatului guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Guvernatorul, 67 de ani, se află la cârma Băncii Naţionale din 1990 fiind cel mai longegiv şef de bancă centrală din lume. De asemenea el a îndeplint şi funcţia de premier al României între decembrie 1999-decembrie 2000. Guvernul condus de Isărescu a elaborate strategia economică de aderare la Uniunea Europeană.

 
 

CEI MAI LONGEVIVI BANCHERI

 
MUGUR ISĂRESCU, la conducerea BNR din 1990-1999, 2000- prezent Cel mai longegiv şef de bancă centrală din lume, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, a lucrat după absolvirea facultăţii, din 1971, timp de aproape două decenii ca cercetător ştiinţific pentru Institutul de Economie Mondială din Bucureşti. În 1989 devine doctor în economie, iar după Revoluţie se angajează la Ministerul Afacerilor Externe. Ulterior el este numit ca reprezentant comercial la Ambasada României din SUA. Din septembrie 1990 a fost numit guvernator al BNR. În anul 1993 devine membru al Clubului de la Roma, a fost ales preşedinte al Asociaţiei Române a Clubului de la Roma, iar în 1999 a fost reales în această funcţie. În anul 1998 este ales vicepreşedinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Balcani, Marea Neagră şi Asia Centrală, iar în anul 2002, preşedinte al acestui club.
 
 
STEVEN VAN GRONINGEN, la conducerea Raiffeisen Bank din 2002 Olandezul este cel mai longeviv şef de bancă comercială din România. Groningen a venit prima dată în România în 1993, el lucrând pe un post de consultanţă la BNR. Între 1994 şi 1998 a lucrat pentru ABN Amro.
 
 
RADU GHEŢEA, la conducerea CEC Bank din 2007 Veteranul sistemului bancar local a lucrat anterior numirii sale la CEC Bank la Alpha Bank. În primăvara anului 2007, Gheţea a acceptat să preia funcţia de preşedinte al CEC, singurul jucător de top zece rămas în portofoliul statului. 
 
 
RĂSVAN RADU, la conducerea UniCredit din 2005 Răsvan Radu, 50 de ani, a fost numit CEO al UniCredit România, iar apoi şi-a menţinut poziţia executivă de top în urma fuziunii dintre UniCredit România şi HVB Ţiriac Bank. El şi-a început cariera bancară în urmă cu un sfert de secol la BCR. 
 
 
SERGIU OPRESCU, la conducerea Alpha Bank din 2007 Sergiu Oprescu, 52 de ani, absolvent al Facultăţii de aeronave, se află la conducerea băncii cu acţionariat elen Alpha Bank din 2007. El a decis să facă o schimbare radicală în carieră în 1989, astfel că după căderea comunismului s-a orientat către sectorul bancar.
 
 
DAN PASCARIU, în prezent preşedinte la Consiliului de Supraveghere la UniCredit Dan Pascariu, 66 de ani, este unul din fondatorii Asociaţiei Române a Băncilor în anul 1991, fiind primul ei preşedinte şi unul din promotorii reformei bancare din România. Pascariu şi-a început cariera bancară în anii ‘80 la Banca Română de Comerţ Exterior. După Revoluţie el a ajuns preşedintele acestei bănci.
 
 
MIŞU NEGRIŢOIU, şef la ING Bank între 2005 şi 2014. În prezent şef la Autoritatea de Supraveghere Financiară Mişu Negriţoiu este în prezent şeful Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), iar în perioada 1997-2012 el a lucrat pentru ING. În ianuarie 2010 a devenit CEO al ING Bank România, iar în perioada 2012-2014 a deţinut poziţia de chairman al băncii.
 
 
NICOLAE DĂNILĂ, preşedinte executiv al BCR între 1999 şi 2007. În prezent consilier al guvernatorului BNR Nicolae Dănilă, 63 de ani, este în prezent consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu pe probleme de strategie, poziţie nou-creată în corpul de consilieri. El a fost membru în consiliul de administraţie al BNR între 2009 şi 2014, iar anterior a fost timp de şapte ani preşedinte al BCR, cea mai mare bancă locală. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO