Rentabilitatea capitalurilor (ROE), unul dintre cei mai importanţi indicatori de eficienţă din sectorul bancar, ar putea scădea de la aproape 12% la finalul anului trecut până la 7% în acest an, în condiţiile în care legea de conversie a creditelor în franci elveţieni va fi promulgată, sunt de părere specialiştii companiei de consultanţă Deloitte.
“Deşi presiunea pe profit şi o serie de deficienţe structurale persistă şi vor continua să limiteze potenţialul de creştere a profitabilităţii şi capacitatea de finanţare a anumitor sectoare economice sau geografii, estimăm, pe baza studiului, că în condiţiile unui context legislativ şi fiscal stabil, sectorul bancar românesc este suficient de bine echipat încât să sprijine în mod profitabil creşterea economică a ţării. Astfel, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) ar putea să atingă niveluri de 8-9% în 2017-2018, comparativ cu 7,8%, cât estimăm media Europei Centrale în 2018”, a spus Oana Petrescu, partener coordonator Deloitte Consultanţă şi coordonator local al studiului, care menţionează că sectorul bancar românesc ca întreg are o capitalizare bună, iar structura sa de finanţare s-a îmbunătăţit, astfel încât este capabil să sprijine cererile unei economii în expansiune şi să devină, pe termen lung, cel puţin la fel de atractiv ca sistemele bancare din Cehia sau Polonia.
Ţările analizate au fost Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
După câţiva ani de evoluţie negativă, în România dinamica soldului creditelor a devenit pozitivă (Ă2,2% în 2015) şi ar trebui să accelereze în perioada 2016-2018, întrucât creşterea economică robustă duce la recuperarea dinamicii creditelor atât în sectorul corporativ cât şi de consum. Recuperarea de anul trecut a fost în principal rezultatul creşterii nivelului creditelor pentru locuinţe (Ă16,5% în 2015 faţă de 2014), sprijinite semnificativ de programul guvernamental Prima Casă; Deloitte estimează însă o încetinire a creşterii creditelor pentru locuinţe ca urmare a creşterii nivelului avansurilor şi a unei eventuale regândiri a programului. Dinamica împumuturilor de consum a fost sensibil influenţată de vânzările de portofolii de credite neperformante (-2.6% în 2015), dar va reveni la creştere în 2016 şi va accelere către 4-5% în 2017-18, pe fondul creşterii consumului.
După un declin puternic al ponderii creditelor neperformante în sectorul bancar în ultimul an, se aşteaptă o îmbunătăţire graduală; proporţia creditelor neperformante a scăzut de la 20,7% în 2014 la 13,5% în 2015 şi la 11,3% în prima jumătate a acestui an. Pe măsură ce curăţirea bilanţurilor va continua, Deloitte estimează o recunoaştere suplimentară de NPL-uri în aşteptarea exerciţiului de AQR planificat pentru 2017, astfel încât proporţia creditelor neperformante va rămâne, cel mai probabil, în jurul a 11% în 2016-2017 şi va scădea sub 10% doar în 2018.
În privinţa profitabilităţii, după creşterea de 11,8% în 2015 faţă -12,9% în 2014, ca urmare a acţiunii agresive de curăţire a bilanţurilor demarată de Banca Naţională, ROE este estimat să se normalizeze la un nivel care să depăşească media băncilor din Europa Centrală.
Estimările arată că ROE va scădea la 7% în 2016 ca urmare a impactului previzionat al pierderilor aduse de legea recent adoptată privind conversia francilor elveţieni şi se va limita la 8-9% în 2017-18, pe fondul presiunii existente asupra marjelor de dobândă. Cele mai mari bănci româneşti - BCR şi BRD - au continuat să piardă cotă de piaţă în 2015 în favoarea unor jucători de talie medie, arată studiul. Marele câştigător de anul trecut a fost Banca Transilvania (locul 3 în piaţă), care a cumpărat Volksbank (fost numărul 8) şi a crescut organic.
Studiul apreciază că băncile vor trebui să-şi optimizeze procesele şi modul de utilizare privind datele clienţilor şi datele sectoriale pentru a-şi îmbunătăţi acurateţea şi timpul de reacţie în procesul decizional, în special în zona clienţilor corporativi. Pentru a îmbunătăţi retenţia şi atragerea de noi clienţi, băncile vor fi nevoite să creeze o mai bună experienţă pentru clienţi, să utilizeze activ instrumentele de data analytics pentru a identifica şi segmenta clienţii în funcţie de nevoile acestora şi de capacitatea lor de plată. Pe fondul presiunii profitabilităţii şi a concurenţei tot mai mari, este de aşteptat ca sectorul să continue să se consolideze, întrucât jucătorii mici activi vor fi încurajaţi să crească sau să vândă
Una sau mai multe bănci cu capital grecesc ar putea fi vândute, deoarece acţionarii îşi concentrează operaţiunile pe pieţele principale, arată studiul.
România ocupă locul 4 în cadrul modelului de maturitate digitală în CE (pe baza scorului obţinut de cele mai importante 5 bănci), în urma Poloniei, Slovaciei şi al Cehiei. Poziţia României este afectată în principal de digitalizarea slabă pe internet, deoarece funcţionalităţile de mobile banking sunt în general aliniate la soluţiile de top existente în regiune. Analiza experienţei consumatorului arată acele caracteristici responsabile cu adunarea de informaţii şi întâmpinarea clienţilor sunt cele mai mature din punct de vedere digital, însă există încă decalaje semnificative între România şi pieţele aflate în fruntea clasamentului. Depozitele la termen şi creditele de consum sunt cele mai digitalizate produse, însă se poate observa un anumit focus asupra creditelor auto, care reprezintă cel mai digitalizat produs în România faţă de oricare altă ţară din regiune.
România va avea cea mai mare rată de creştere între 2016-2018, creşterea PIB-ului României fiind estimată la minimum 4,5% în 2016, înainte de o reducere la 3,3% între 2017-2018.
