Depozitele populaţiei şi ale firmelor mici la băncile comercialevor fi garantate până la echivalentul a 100.000 de euro, dublu faţăde nivelul actual, începând de anul următor, Guvernul pregătind înprezent o ordonanţă de urgenţă pentru instituirea nouluiplafon.
În paralel, din conducerea Fondului de Garantare a Depozitelor înSistemul Bancar (FGDSB, instituţia care garantează deponenţii) nuvor mai putea să facă parte bancheri. Prevederile figurează într-unproiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OrdonanţeiGuvernului 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea FGDSB.Măsurile au fost agreate în cadrul discuţiilor cu Fondul MonetarInternaţional încă de anul trecut, fiind considerate ca necesarepentru întărirea stabilităţii sistemului bancar, prin creştereaîncrederii populaţiei. Pe plan european, discuţiile privindunificarea plafonului de garantare la nivelul de 100.000 de euro aupornit din toamna lui 2008, când turbulenţele de pe pieţelefinanciare au indus panica în rândul deponenţilor.
În 2009, analiştii Băncii Naţionale arătau însă că majorareaplafonului de garantare ar avea efecte benefice limitate, încondiţiile în care majoritatea covârşitoare a depozitelor sunt demică valoare.
"Eventuala majorare a plafonului de garantare a depozitelor de la50.000 la 100.000 de euro s-ar putea să aibă o eficienţă redusăcomparativ cu costurile asociate. În perioada scăderii încrederiiîn sectorul bancar autohton, principalele depozite retrase au fostcele de peste 100.000 de euro. (...) Dezvoltarea pieţei secundare atitlurilor de stat ar putea avea un raport cost/beneficiu mai bundecât soluţia majorării plafonului de garantare", notau analiştiiBNR în Raportul Asupra Stabilităţii Financiare, ediţia 2009.Structura volumului de depozite pe categorii de mărime indica odominanţă a depozitelor de până la 5.000 de euro în special pentrubăncile mijlocii şi medii în noiembrie 2008, acestea fiind cele mairecente date prezentate de BNR. Băncile mari asigurau prindepozitele de peste 100.000 de euro aproape 23% din volumuldepozitelor constituite la acestea, cu doar 0,1% din număruldepozitelor deţinute.
Potrivit noilor reglementări pregătite de Guvern, membriiconsiliului de administraţie al FGDSB "nu trebuie să deţină încadrul vreunei instituţii de credit calitatea de angajat saudirector, membru al consiliului de administraţie, comitetului desupraveghere ori directoratului, după caz", pe lângă prevederiledeja existente în lege că aceştia nu pot fi soţi, rude sau afinipână la gradul al doilea între ei, nu trebuie să fi fost declaraţifaliţi şi nu trebuie să aibă cazier judiciar.
În prezent, Consiliul de Administraţie al Fondului este format dinLia Tase, consilier BNR şi preşedinte al fondului, şi RomulusPalade, consilier BNR, Lucia Sanda Stoenescu, consilier BNR, RaduGraţian Gheţea, preşedinte Asociaţiei Române a Băncilor, RaduNegrea, secretar general al ARB, Dumitru Laurenţiu Andrei, directorgeneral adjunct în Ministerul Finanţelor, şi Radu Constantin Ragea,subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Gheţea este şi preşedintele CEC Bank, ceea ce înseamnă că nu va maiputea face parte din consiliul de administraţie al FGDSB dupăaplicarea noilor reglementări.
Proiectul mai prevede eliminarea din categoria resurselorfinanciare al schemei de garantare a depozitelor a liniilor decredit stand-by acordate de către instituţiile de credit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
