Creşterea conjugată a cursului leu/euro şi a dobânzilor la lei pe piaţa monetară încarcă factura celor patru milioane de români care au luat credite.
Efortul depus pentru plata ratelor a crescut în ultima perioadă mai ales pentru clienţii cu credite în valută având în vedere că leul a pierdut circa 2% din valoare numai în ultima lună, în timp ce deprecierea de la începutul anului ajunge la 3,5%.
Presiunea pe clienţii cu credite în valută este uriaşă în contextul în care din totalul de 6 miliarde de euro al ratelor plătite către bănci aproape 3,5 miliarde de euro sunt pentru împrumuturi în euro, dolari sau franci elveţieni.
Creditele în euro reprezintă peste 80% din împrumuturile în valută acordate populaţiei, iar deprecierea cu 3,5% a cursului de la începutul anului a încărcat cu peste 100 mil. euro factura anuală plătită de clienţii care au luat astfel de credite.
Doar în ultima lună valoarea ratelor plătite într-un an s-a majorat cu echivalentul a 70 mil. euro (circa 300 mil. lei).Orice mişcare a cursului se resimte imediat în buzunarul celor peste 220.000 de clienţi care au credite imobiliare în valută. Spre exemplu, dacă la începutul anului clienţii scoteau din buzunar 1.295 de lei pentru o rată de 300 de euro, acum trebuie să plătească la bancă 1.340 de lei.
Clienţii cu credite ipotecare plătesc anual rate şi dobânzi de circa o jumătate de miliard de euro, în condiţiile în care ultimele date raportate de BNR indică o pondere de 2% a serviciului datoriei în totalul veniturilor populaţiei. Grosul împrumuturilor în euro sunt reprezentate însă de credite de consum garantate cu ipotecă în contul cărora zeci de mii de români plătesc lunar rate de câteva sute de euro.
"Deprecierea leului reprezintă încă un exemplu că împrumuturile trebuie acordate în moneda în care clientul respectiv are venituri. Creditele neperformante vor continua să pună presiune pe portofoliile şi pe profitabilitatea băncilor şi în acest an, iar cursul nu face decât să creeze o îngrijorare şi mai mare", afirmă Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Creşterea ratelor pe care clienţii le au de plătit creează presiune şi asupra băncilor pentru că o rată mai mare nu înseamnă venituri mai mari pentru bancă, ci, dimpotrivă, înseamnă mai puţini clienţi care îşi pot achita ratele în fiecare lună. De altfel, numărul clienţilor cu credite în valută care nu îşi plătesc la timp ratele a crescut constant în ultimul an.
Restanţele mai mari de 30 de zile la creditele în valută contractate de populaţie ajungeau la echivalentul a 4,5 miliarde de lei (peste un miliard de euro) la finalul lunii martie, fiind în creştere cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit ultimelor date publicate de BNR. Spre comparaţie, restanţele la lei erau de 3,1 miliarde de lei.
Chiar dacă deprecierea leului de 3,5% de la începutul anului este mai mică decât cea înregistrată de alte monede din regiune, presiunea asupra clienţilor cu credite în valută s-a acumulat constant în ultimii trei ani şi jumătate. Faţă de finalul anului 2008, leul a pierdut circa 15% din valoare. Cursul a atins ieri un maxim de 4,47 lei/euro pe piaţa interbancară.
Două treimi din soldul de 22 miliarde de euro al creditelor acordate de bănci populaţiei este reprezentat de împrumuturi în valută, iar decalajul între lei şi valută s-a adâncit constant în ultimii ani, clienţii preferând împrumuturile în euro datorită dobânzilor semnificativ mai mici.
Nici clienţii cu credite în lei nu au fost ocoliţi însă de tensiunile recente de pe piaţă, afectaţi fiind însă doar cei care au luat împrumuturi cu dobânzi variabile în ultimii doi ani. Indicatorul Robor la 3 luni, care este folosit ca referinţă în multe contracte de credit, a crescut cu un punct procentual în ultima lună.
O creştere cu un punct procentual a dobânzii la un credit ipotecar în lei de valoare medie se reflectă într-o creştere cu circa 100 de lei a ratei lunare. Cele mai multe credite în lei sunt însă împrumuturi de consum fără garanţii, care au rate lunare de câteva sute de lei, creşterea dobânzii având un impact mult mai redus în cazul acestora.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
