Dijmărescu, şeful Fondului de Garantare: Depozitele subsidiarelor băncilor cipriote sunt în siguranţă

„Sigur că, în situaţia dată, lu­mea este îngrijorată. Este normal să fie aşa, şi me­sa­jul meu, este ca oamenii să aibă încredere în forţa de reglementare pe care statul român o apli­că şi în instituţiile sale, respectiv ban­ca centrală, Ministerul Finanţelor, Fon­dul de Garantare a Depozitelor Banca­re. Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare“, a declarat vineri Dijmă­rescu la emisiunea ZF Live.

Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale.

Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală.

Depozitele din Cipru sunt garan­tate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discuţii, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.

Dijmărescu a explicat că pentru deponenţii băncilor din România lucrurile sunt absolut stabile pentru că cei care sunt deponenţi la Marfin se supun legii române şi trebuie să consi­dere că depozitele lor sunt garantate în limi­ta plafonului de 100.000 de euro. În timp ce Marfin este o bancă garan­tată din punctul de vedere al depozitelor de către FGDB de la Bucureşti, pentru Bank of Cyprus deponenţii beneficiază de acoperirea pe care o dă omologul din Cipru, respectiv fondul cipriot de garantare.
 

Cine este garantat

Numărul deponenţilor la Marfin este sub 10.000 de persoane astfel încât, practic, nu este niciun fel de problemă din punctul de vedere al garantării, a dat asigurări Dijmărescu.

Totalul depozitelor persoanelor fizice la Marfin era de 333 mil. lei la sfârşitul anului 2012, în timp ce resursele persoanelor juridice la bancă totalizau 247 mil.lei. Depozitele garantate de FGDB din cele 580 mil. lei se ridică la 287 mil. lei, potrivit şefului FGDB.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar are disponibilităţi de 3 mld. lei (circa 670 mil. euro) cu care ar putea să intervină pentru a despăgubi deponenţii în eventualitatea în care o bancă ar intra în faliment. Dacă se compară, suma ar fi de circa şase ori mai mare decât compensaţiile plătite depo­nenţilor garantaţi în cazul a şapte bănci intrate în faliment în ultimii 12 ani, respectiv 512 mil. lei.

Fondul garantează atât depozitele firmelor mici şi mijlocii, cât şi pe cele ale populaţiei la băncile locale, cu excepţia celor care funcţionează în regim de sucursală, în limita a 100.000 de euro.

Dijmărescu a arătat că resursele Fondului sunt destinate plăţii garanţiei de 100.000 de euro pe deponent pe bancă.

„Garanţia se aplică omogen. 100.000 de euro pentru fiecare persoană şi la fiecare bancă la care acesta are cont. Să fim bine înţeleşi“.

Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt puţini, până în 12.000 de persoane, după cum a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul a arătat că Marfin Bank poate să fie preluată de altă bancă, existând cadrul legal, însă nu va fi uşor din punct de vedere juridic să vorbim de pre­luarea unei sucursale - cazul sucursa­lei Bank of Cyprus în România.

„Dacă acţionarii Marfin decid să se retragă, inclusiv de la banca din România, atunci se pune problema pre­luă­rii acestei bănci, a vânzării activelor ei către o altă bancă, cu tot cu depozite şi restul activelor. Transferul de acţionar de la Marfin România, în cazul în care ar avea loc, nu implică niciun fel de efect asu­pra deponenţilor. Nu există nicun fel de risc. Bank of Cyprus este sucursală şi Marfin este bancă de sine stătătoare. Practic, o sucursală care să preia o bancă de sine stătătoare în România nu s-a mai întâlnit“, a afirmat Dijmărescu.

În ultimele zile băncile au anunţat BNR că s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite, după cum a spus guvernatorul.

Dijmărescu a arătat că, deocam­dată, nu poate să confirme dacă au fost retra­geri de bani de la cele două subsi­diare ale băncilor cipriote în România, ur­mând să fie  centralizată o situaţie a de­po­zitelor la băncile din piaţa româ­nească la sfârşitul lunii martie. Deci, probabil că înainte de jumătatea lunii aprilie nu vom avea aceste informaţii.
 

Efectul de contagiune este de nedorit

Efectul de contagiune nu se trans­feră numai ca urmare a faptului că ac­ţio­narii sau capitalul băncilor suferă anu­mite ajustări ca urmare a unor fac­tori externi, ci inclusiv ca urmare a fap­tului că zvonul domină într-o mare mă­sură viaţa curentă şi afectează foarte mult piaţa bancară, a amintit Dijmărescu.

„Trebuie să fim foarte atenţi atunci când ne pronunţăm asupra situaţiei unei bănci sau a alteia, a modului în care interpretăm fenomenele pentru că oamenii în mod normal sunt sensibili faţă de economiile lor şi sunt tentaţi să dea crezare zvonurilor alarmiste. Din acest motiv pot să vă spun că un efect de contagiune într-adevăr este de nedorit. Şi nu am vrea să vedem că el se extinde asupra unei ţări ca România pentru că, până la urmă, nu doar fiecare dintre noi îşi duce viaţa împreună cu băncile - prin plata cu cardul sau plata utilităţilor, dar şi toată economia, statul se bazează pe sistemul bancar“, a spus Dijmărescu.

Şeful Fondului de Garantare a arătat că nu vede un efect de contagiune dinspre Cipru spre România pentru că la nivel de relaţii interbancare, din punc­tul de vedere al transferurilor de capital, acestea sunt reduse. „Din fericire, legătura între băncile cipriote şi băncile din România este slabă. Nu există aceleaşi bănci care să sufere consecinţe în proporţie simetrică.“
 

Ce a spus la ZF Live Eugen Dijmărescu, şeful Fondului de Garantare a Depozitelor:

• Pentru deponenţii băncilor din România lucrurile sunt absolut stabile pentru că cei care sunt deponenţi la Marfin se supun legii române şi trebuie să considere că depozitele lor sunt garantate în limita plafonului de 100.000 de euro. În timp ce Marfin este o bancă garantată din punctul de vedere al depozitelor de către FGDB de la Bucureşti, pentru Bank of Cyprus deponenţii beneficiază de acoperirea pe care o dă omologul nostru din Cipru, respectiv fondul cipriot de garantare.

• Marfin este o bancă ce şi-a desfăşurat activitatea în condiţii bune pe piaţa din România, dar este totuşi o bancă mică. Numărul deponenţilor la această banca este undeva sub 10.000 de persoane astfel încât cred că practic nu este niciun fel de problemă din punctul de vedere al garantării.

• Totalul depozitelor persoanelor fizice la Marfin era de 333 mil. lei la sfârşitul anului 2012, în timp ce la persoanele juridice au fost de 247 mil.lei. Depozitele garantate de FGDB din cele 580 mil. lei se ridică la 287 mil. lei. Bank of Cyprus este sucursală. Nu avem date pe numărul deponenţilor;

• Banca centrală din Cipru a transmis mesaje băncii naţionale. Noi suntem în cunoştinţă de cauză cu situaţia respectivă. Am avut la rândul nostru o serie de consultări cu omologii noştri din Cipru.

• Dacă acţionarii Marfin decid să se retragă, inclusiv de la banca din România, atunci se pune problema preluării acestei bănci, a vânzării activelor ei către o altă bancă, cu tot cu depozitele acesteia. Transferul de acţionar de la Marfin România, în cazul în care ar avea loc, nu implică niciun fel de efect asupra deponenţilor. Nu există nicun fel de risc.

• Bank of Cyprus este sucursală şi Marfin este bancă de sine stătătoare. Practic, o sucursală care să preia o bancă de sine stătătoare în România nu s-a mai întâlnit.

• Garantarea sumelor de sub 100.000 de euro se activează dacă o bancă ar da faliment. Dar nu este cazul. Nu suntem în această situaţie.

• Bank of Cyprus urmează să îşi desfăşoare activitatea potrivit deciziilor pe care le va lua centrala din Cipru. Oamenii care au depozite la Bank of Cyprus pot să le menţină sau pot să le retragă fără niciun fel de problemă.

• În România nu se aplică taxarea depozitelor ce depăşesc plafonul de 100.000 de euro, ci numai în Cipru. Este principiul de extra-teritorialitate.

• Banca Transilvania ce are sucursală în Cipru se supune integral legii române. Deponenţii ei, fie că sunt români, fie că sunt străini beneficiază de garanţia pe care FGDB  de la Bucureşti o acordă.

• Nu pot să confirm că au fost retrageri de bani de la cele două subsidiare ale băcilor cipriote în România. Noi urmează să centralizăm o situaţie a depozitelor la băncile din piaţa românească la sfârşitul lunii martie. Deci, probabil că înainte de jumătatea lunii aprilie nu vom avea aceste informaţii.

• Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare.

• Nu văd un efect de contagiune dinspre Cipru spre România pentru că la nivel de relaţii interbancare, din punctul de vedere al transferurilor de capital, acestea sunt reduse. Din fericire, legătura între băncile cipriote şi băncile din România este slabă.
  
   

Ce a spus Isărescu în ultimele zile despre situaţia din Cipru şi implicaţiile pe piaţa locală:

• Activele celor două subsidiare ale băncilor cipriote în România reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar - Popular Bank of Cyprus - va fi lichidat, are depozitele integral garantate;

• Marfin Bank poate să fie preluată de altă bancă, existând cadrul legal, însă nu va fi uşor din punct de vedere juridic să vorbim de preluarea unei sucursale - cazul sucursalei Bank of Cyprus în România;

• BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite pentru a evita eventuale neclarităţi ulterioare;

• În România, depozitele sunt asigurate până la 100.000 de euro pe persoană şi pe bancă. 100.000 de euro este o sumă mare pentru o ţară ca România;

• Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt puţini, până în 12.000 de persoane;

• Impactul crizei din Cipru asupra cursului de schimb a fost „limitat“. A fost mai degrabă un impact psihologic;

• Băncile au anunţat BNR că s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite; guvernatorul le-a transmis clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze astfel;

• Guvernatorul nu exclude intrarea în România a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru, odată cu eliminarea restricţiilor, însă nu se declară foarte îngrijorat de „o năvală a banilor“ în România.
  
   

Ce spun analiştii despre:

Impactul crizei cipriote asupra cursului de schimb şi a sistemului bancar local va fi limitat chiar dacă problemele se vor extinde şi către alte ţări din zona euro puternic îndatorate sau cu sisteme financiare dezechilibrate în raport cu dimensiunile economiei, cred analiştii şi bancherii chestionaţi de ZF. Cursul nu va depăşi 4,5 lei/euro cred analiştii, iar dobânzile la lei vor continua să scadă chiar dacă banca centrală nu va reduce prea curând dobânda de politică monetară. Bancherii cred, în acelaşi timp, că depozitele locale sunt foarte bine asigurate având în vedere nivelul ridicat al lichidităţii deţinute de bănci, care au preferat să investească o bună parte din sumele atrase de la clienţi în titluri de stat.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen

Impactul crizei cipriote asupra pieţei creditului

Piaţa creditului nu va fi influenţată de criza din Cipru, ci de determinanţii proprii ai economiei româneşti, care creşte mult sub potenţial şi parcurge o tranziţie către un nou model de dezvoltare, şi de reglementările macroprudenţiale care prefigurează un nou model de creditare, bazat într-o mult mai mare măsură pe moneda locală.

Sistemul bancar şi posibilitatea migrării depozitelor bancare

Sistemul bancar din România este foarte solid, atât din punctul de vedere al lichidităţii, cât şi al solvabilităţii. Să nu uităm ponderea mare a rezervelor obligatorii şi a portofoliilor de titluri de stat în bilanţurile băncilor. Acestea din urmă sunt emise de statul român, care are unul din cele mai reduse grade de îndatorare din UE şi pot fi în orice moment utilizate ca şi colateral eligibil pentru operaţiuni de refinanţare cu BNR. Cu asemenea niveluri de lichiditate, mai ales la nivelul componentei reprezentate de băncile sistemice, inclusiv depozitele ce depăşesc plafonul garantat de o sută de mii euro sunt sigure. Prin urmare, nu sunt întrunite condiţii de migrare semnificativă a depozitelor dinspre componenta sistemică a sistemului bancar românesc, în pofida manifestării unor cazuri izolate generate de temerile iniţiale sau unele ecouri mediatice, şi nici de creştere a dobânzilor la depozite.

Finalizarea crizei cipriote

Având în vedere hotărârea dovedită a Băncii Centrale Europene de a întreprinde orice este necesar pentru a prezerva stabilitatea financiară la nivelul Zonei Euro, sunt puţin probabile consecinţe negative majore ale acestui eveniment, în ciuda temerilor iniţiale fireşti ce au influenţat limitat şi temporar pieţele financiare.

Fără doar şi poate economia Ciprului va fi afectată semnificativ, dată fiind invalidarea modelului său de economie financiară off-shore. Este foarte greu de crezut însă că zona euro în ansamblu poate fi destabilizată de o sumă de 5,8 miliarde de euro cât este taxa impusă asupra nominalului depozitelor mai mari de o sută de mii de euro. De fapt, nu s-a schimbat nimic faţă de modelul prevalent anterior evenimentului cipriot. Nici înainte depozitele nu erau asigurate integral pentru sumele ce depăşeau plafonul garantat, deponenţii bazându-se mai degrabă pe soliditatea intrinsecă a instituţiilor financiare contraparte şi, în anumite cazuri, pe un confort autoindus de anticiparea repetabilităţii unor acţiuni de salvare a băncilor sistemice.

Prin soluţia impusă, nucleul dur al zonei euro, ancorat la Germania, a dorit cel mai probabil să mai purjeze o zonă de ineficienţă a economiei financiare a acesteia, să dea un impuls decisiv, prin precedentul creat, realizării Uniunii Bancare, cu toate componentele ei şi să realizeze în subsidiar anumite demarcări cu relevanţă geopolitică.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank

Evoluţia cursului de schimb în contextul crizei din Cipru

După parerea mea, riscurile unei deprecieri puternice a leului sunt moderate, astfel că nu mă aştept ca EUR/RON să spargă pragul de 4,50, chiar şi în cazul în care se extinde criza bancară şi în alte state europene cu sectoare bancare supradimensionate în raport cu dimensiunile economiei, de genul Luxemburg şi Malta.

În perioada următoare ne aşteptăm la creşterea volatilităţii cursului de schimb pe fondul incertitudinilor din zona euro. Altfel, fundamentele macroeconomice şi randamentele atractive plătite de România ar justifica o uşoară întărire a leului.

Trendul dobânzilor

Dobânzile ar putea să îşi continue trendul descendent şi în lunile următoare, pe fondul relaxării controlului de lichiditate al BNR, dar şi al modalităţilor restrânse de plasament al lichidităţilor de către bănci, în condiţiile întăririi restricţiilor de creditare şi al reducerii cererii eligibile de creditare.

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

Evoluţia cursului de schimb

În contextul unui mediu extern agitat evoluţia cursului de schimb depinde foarte mult de cum va evolua sentimentul investitorilor la nivel regional. Ca şi factori interni, modul în care România va îndeplini ţintele agreate cu instituţiile financiare internaţionale are o importanţă deosebită.

Tendinţa dobânzilor

În contextul asigurării unui management adecvat al lichidităţii în sistemul bancar de către BNR, care iniţial s-a transpus în creşterea treptată a limitei maxime a sumei împrumutate de BNR băncilor comerciale prin operaţiunile repo şi, ulterior, la renunţarea la plafonul pentru operaţiunile repo, dobânzile din piaţa monetară s-au redus treptat, cotaţiile ROBID/ROBOR cu maturitatea de până şi incluzând trei luni coborând sub nivelul dobânzii de politică monetară. Pe termen scurt, mai putem asista la o uşoară reducere a dobânzilor, însă modificările sunt limitate de aşteptările privind dobânda de politică monetară.

Florin Cîţu, analist economic

Evoluţia creditul în lei şi politica monetară

Creditul în lei nu o să fie salvat decât de un cartel. În acest moment, costurile sunt atât de mari pentru un credit în lei, mai ales pentru cel ipotecar, încât nu cred că o să vedem acest credit devenind mai important decât cel în valută. În momentul când o să avem o economie sănătoasă, cu încredere în lei, atunci putem să vorbim de credit în lei. Banii buni întotdeauna îi elimină pe cei „răi“, iar leul încă nu este mai bun decât euro.

Nu cred că BNR va relaxa dobânda-cheie în următoarele 12 luni. Având în vedere riscurile la nivel global, s-ar putea să vedem chiar o înăsprire, deşi este un scenariu cu o probabilitate foarte mică.

BNR prin vocea guvernatorului are un mesaj clar şi consecvent. Nu crede că în acest moment politica monetară poate să ajute economia reală. Acesta este scenariul de bază cu care funcţionează acum BNR. Mai mult, BNR ne spune că o relaxare a politcii monetare ar duce la inflaţie. Cred că este mai mult adevăr în prima afirmaţie decât în cea de a doua. Ce ştim foarte sigur este că avem o economie atât de prost administrată, că în primul moment când BNR reduce ratele de dobândă obervăm ieşiri masive de capital folosit în special de bănci pentru finanţare. Am văzut acest lucru anul trecut când BNR a încercat să impulsioneze creditarea în lei prin reducerea dobânzilor din piaţa monetară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels