Băncile au intrat în vizorul guvernelor din mai multe ţăricentral şi est-europene care se gândesc să le taxeze suplimentar,doar în România discuţiile oficiale pe marginea acestui subiectfiind evitate până în prezent.
Raţiunea de la care s-a pornit în cele mai multe cazuri a fostaceea că băncile care au beneficiat în ultimii doi ani de sprijinfinanciar din partea statului trebuie să contribuie acum larefacerea economică a ţărilor respective.
Cum în România nu a fost nevoie ca statul să intervină pentrusalvarea vreunei bănci, taxarea suplimentară a instituţiilorfinanciare nu are acelaşi fundament.
Există însă voci care suţin contrariul. "Băncile au beneficiatdirect de resursele din economie, din societate şi este necesar caacestea să aibă un comportament etic, să fie responsabile din punctde vedere social şi să ajute la relansarea economică a comunităţiidin care fac parte, inclusiv prin suportarea unor costurisuplimentare", susţine profesorul de finanţe Dan Armeanu de laAcademia de Studii Economice.
Până acum doar Ungaria a adoptat proiectul de lege privind taxareasuplimentară a băncilor, în timp ce în Polonia şi Austria proiectulse află în stadiul de propunere a primului-ministru.
România este singura ţară din regiune în care autorităţile auevitat discuţiile oficiale pe tema impozitării suplimentare abăncilor, în timp ce în Ungaria, Austria şi Polonia propunerile pemarginea acestui subiect se află în diferite stadii deimplementare, iar în Cehia şi Slovacia au existat iniţiativesimilare care au fost respinse în cele din urmă.
Pe plan local discuţiile privind introducerea unei taxe specialeplătită de bănci au fost firave şi s-au purtat doar la nivelinformal, dar economiştii apreciază că o asemenea măsură nici nu arfi tocmai potrivită într-o perioadă în care instituţiile de creditîncep să înregistreze pierderi tot mai mari.
"Ca idee sună interesant, dar în momentul de faţă nu cred că neputem permite să facem acest lucru. Ar fi o situaţie sensibilăpentru bănci, mai ales că multe dintre ele vor avea probabilpierderi la sfârşitul anului. În plus, dacă vor fi nevoite săplătească o nouă taxă, băncile ar putea avea probleme să aducăcapital suplimentar", comentează analistul financiar DragoşCabat.
În Ungaria, guvernanţii au ignorat protestele virulente alebancherilor şi presiunile exercitate inclusiv prin FMI şi UE şi auintrodus un impozit pe activele deţinute de bănci, nici măcar celecare raportează pierderi nefiind scutite de noile obligaţiifiscale. Băncile maghiare ar putea resimţi puternic majorareafiscalităţii, în condiţiile în care parlamentarii au aprobat o taxăde 0,5% aplicată la activele care depăşesc 180 mil. euro, din careva fi scăzută valoarea activelor interbancare. Pentru activele sub180 mil. euro, băncile vor plăti un impozit de 0,15%. În cele maimulte cazuri, propunerile care vizează o nouă taxă impusă băncilorau fost mai amplu dezbătute în statele care au intervenit înultimii doi ani pentru a susţine bănci aflate în dificultate, prininjecţii de capital sau chiar naţionalizare.
"Ideea impozitării suplimentare a băncilor trebuie pusă încontextul fiecărei ţări. Discuţiile au pornit în principal acolounde a existat un sprijin financiar din partea statului pentrusistemul bancar, în aceste ţări o asemenea idee fiind justificată.În România nu a fost însă nevoie de intervenţia statului pentru asalva băncile", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef alRaiffeisen.
În Ungaria, statul a sprijinit cu lichidităţi băncile, situaţiafiind similară şi în Austria, unde primul-ministru a prezentat dejao propunere pentru impozitarea suplimentară a băncilor.Autorităţile de la Viena nu au făcut publice detalii privind acestproiect, dar cel mai probabil baza de impozitare va fi reprezentatătot de activele băncilor. Chiar dacă în Polonia nu a fost nevoie demăsuri de sprijin, şi guvernul de la Varşovia are un proiect princare intenţionează să taxeze băncile cu o cotă de 0,07% dinactivele deţinute din care va fi scăzută valoarea capitaluluipropriu şi a depozitelor atrase de la populaţie.
În Cehia şi Slovacia parlamentarii au respins propunerile privindintroducerea unei taxe suplimentare asupra băncilor, în timp ce înSerbia şi Croaţia se discută în prezent o asemenea măsură, deşiadoptarea acesteia este puţin probabilă, după cum apreciazăanaliştii Raiffeisen.
În schimb, în România s-ar putea ajunge la situaţia inversă, încare statul nu numai că nu va obţine venituri suplimentare dintaxarea băncilor, dar ar putea fi nevoit să plătească despăgubiriacestora.
Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din BNR, declara recent că maimulte bănci se pregătesc să ceară în instanţă despăgubiri pentrupierderile provocate de aplicarea Ordonanţei 50/2010 privindcreditele de retail.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
