Radu Gheţea, preşedintele ARB, consideră că propunerile nu trebuie discutate în presă, ci doar între bănci şi BNR.
"Aceste propuneri nu sunt pentru a fi discutate public. Am transmis o serie de sugestii la banca centrală. Le-am discutat. Vom primi de la BNR punctul de vedere, îl discutăm. Poate revenim cu alte sugestii. Este un proces mai delicat."
Chiar dacă nu vorbeşte despre propuneri, el avansează un termen privind punerea în aplicare a regulamentului: în cursul lunii octombrie. Aceasta ar însemna că schimbul de "sugestii" dintre BNR şi ARB nu se va prelungi.
După mai multe luni în care guvernatorul BNR Mugur Isărescu tot făcea referiri la pregătirea unor noi măsuri prudenţiale privind creditul în valută, banca centrală a publicat un proiect de regulament pentru care a aşteptat propuneri şi observaţii.
Spre deosebire de alte situaţii similare, bancherii s-au abţinut de la comentarii publice, lăsându-i mai degrabă pe analişti să comenteze posibilele implicaţii ale restricţiilor avute în vedere de BNR.
În aceste condiţii, rămâne ca banca centrală să publice o formă finală a regulamentului pentru ca întreaga piaţă să poată afla cum va continua creditarea persoanelor fizice. Eventual atunci vor mai comenta şi bancherii, când de fapt nu va mai avea rost, deocamdată fiind afişată o imagine de disciplină, fără disensiuni între băncile comerciale şi BNR.
Care va fi impactul schimbărilor avute în vedere? Prima consecinţă va fi reducerea sumelor care pot fi împrumutate. BNR nu precizează dacă şi-a bazat proiectul pe o evaluare a impactului, iar ARB probabil că nu a avut timp să facă un studiu solid.
Cert este că un asemenea regulament - care defineşte strict creditul de consum şi descurajează creditul în valută prin nivelul ridicat al avansului - ar fi fost benefic acum patru-cinci ani, când piaţa ajunsese la o creştere necontrolată, iar băncile şi clienţii lor făceau cu uşurinţă slalom printre normele BNR. Aşa s-a ajuns să nu se mai ştie ce e credit ipotecar şi ce e credit de nevoi personale cu ipotecă.
Prin noul regulament BNR vrea să limiteze maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu, poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată.
Pentru creditele imobiliare, debitorul trebuie să achite un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine. Aceste măsuri care par să favorizeze creditarea în moneda naţională vin târziu, după ce creditul în euro a acaparat toată piaţa finanţărilor ipotecare, iar francul elveţian a prins o felie semnificativă şi la creditele de consum garantate cu ipotecă.
La jumătatea acestui an creditele în valută însumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei.
Având în vedere că piaţa creditului de retail de-abia mişcă, regulamentul BNR vine ca o repornire de la zero, într-un mediu schimbat inclusiv de Ordonanţa 50/2010 care le-a deschis ochii clienţilor că au şi drepturi, nu numai obligaţii în relaţiile contractuale cu băncile.
BNR ar urma să nu se atingă de programul guvernamental Prima casă, însă situaţia nu este clară deocamdată.
Deşi este susţinut de către stat, nici măcar această schemă de încurajare a creditului ipotecar nu promovează creditarea în moneda naţională, derulându-se practic exclusiv în euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
