Şefa FED Janet Yellen a spus că perspectivele pentru creşterea dobânzii sunt mult mai favorabile, economia Statelor Unite fiind mai aproape de ţinta băncii centrale din SUA
”În lumina unei performanţe solide constante a pieţei muncii, a inflaţiei şi a activităţii economice, cred că avem un caz solid pentru creşterea dobânzii”, a spus ea într-un discurs de vineri, în Jackson Hole, Wyoming, scrie Bloomberg.
Yellen de asemenea a spus că economia se apropie de ţintele FED de preţuri stabile şi şomaj.
Reprezentanţii FED nu au spus nimic despre calendarul unei eventuali majorări de dobândă.
”Luna septembrie este o posibilitate, trebuie luată în considerare”, a spus Laura Rosner, economist la BNP Paribas în New York. ”Yellen încearcă să nu se focalizeze pe o dată anume, ci pune accentul pe rezultatele economice şi pe evoluţia pieţei muncii, ceea ce ar trebui să urmărim şi noi”, a adăugat ea.
La ediţia de anul trecut a conferinţei cel mai influent bancher al lumii a lipsit. Acum lumea se întreabă dacă nu cumva economia americană, ca de altfel cea mai mare parte a economiilor industrializate, este structural mai slabă decât era înainte de marea criză şi dacă băncile centrale au suficientă muniţie pentru a înfrunta o nouă recesiune sau criză financiară. Contrar curentului, Fed a ales să majoreze dobânda de politică monetară, iar pieţele, dependente de dobânzile mici, sunt atente la orice indiciu pe care Yellen l-ar putea da despre direcţia politicii monetare.
Un oficial de rang înalt al Fed a sugerat că este loc pentru o majorare a dobânzii anul acesta. Altul a spuns că ar putea fi două creşteri. Marii traderi de bonduri au obosit din cauza retoricii ambigue a băncii centrale americane şi s-au retras pe tuşă. Se spune chiar că Fed şi-a pierdut din credibilitate.
Pieţele sunt dependente de dobânzile mici. Pieţele financiare s-au scufundat ca un bolovan în vara anului 2013, când Fed, crezând că lumea şi-a revenit din criza grecească, a indicat că va începe să înăsprească politica monetară.
Schimbarea a demonstrat că mai multe economii mari, printre care Turcia şi Brazilia, sunt încă dependente de datorii ieftine după ce s-au împrumutat masiv în dolari. Brazilia se confruntă acum cu o criză economică şi politică acută. În Turcia a avut loc o lovitură de stat eşuată. Cele două economii sunt acum extrem de vulnerabile. Dacă dobânzile în dolari cresc, astfel de ţări se vor confrunta cu costuri împovărătoare ale finanţării datoriei.
Anul trecut, planurile Fed de a aduce la normal politica monetară s-au lovit de politica valutară a Chinei, care a depreciat yuanul, provocând şocuri pe pieţele de acţiuni. Această manevră a fost considerată o declaraţie de război valutar. Atât de severă a fost reacţia pieţelor încât Fed a trebuit să se mulţumească cu o majorare de doar 0,25% în decembrie.
În Europa, BCE şi băncile naţionale ale Suediei, Danemarcei şi Elveţiei s-au angajat într-o cursă a dobânzilor negative. Banca Japoniei a indicat că nu exlude dobânzi şi mai mici decât acum – dobânzile sunt deja negative.
Dobânzile negative înseamnă că bancile comerciale trebuie să plătească pentru a-şi ţine rezervele în depozitele băncilor centrale. Această politică are ca scop forţarea băncilor centrale să dea bani cu împrumut sau să investească în active mai riscante.
Însă unul din efecte este reducerea diferenţei dintre dobânzile cerute de bănci pentru credite şi dobânzile la care băncile se împrumută, ceea ce înseamnă profituri mai mici pentru sectorul bancar.
În zona euro, preşedintele BCE este aşteptat să pună în circulaţie şi mai multe fonduri spre finalul acestui an pentru impulsionarea economiei. Ritmul de creştere de doar puţin peste 1% nu va ajuta prea mult angajatorii să creeze locuri de muncă şi nici inflaţia să urce spre ţinta BCE de 2%.
Şefii băncilor centrale se tem că, în pofida optimismului lui Draghi, Europa va trăi cu perfuzii monetare timp de o generaţie în condiţiile în care baby boomer-ii din Germania, Franţa şi Italia îşi pun banii la păstrare în loc să-i pună în circulaţie. Pentru fiecare euro pe care un „boomer” îl pune deoparte, banca centrală trebuie să printeze alţi doi doar pentru a face ca economia să nu stea pe loc.