Bănci și Asigurări

Dobânzile negative pot fi un medicament atât de toxic pentru economie încât suedezii vor să renunţe la ele. În Germania, costurile tratamentului încep să fie plătite de omul de rând. „Vom vedea în curând o reacţie în lanţ. Băncile care rămân în urmă cu introducerea dobânzilor negative vor fi inundate cu lichiditate.“

Actualul preşedinte al Băncii Centrale Europene Christine Lagarde şi fostul şef, Mario Draghi, cel care a introdus dobânzile negative în arsenalul de politică monetară al instituţiei.

Actualul preşedinte al Băncii Centrale Europene Christine Lagarde şi fostul şef, Mario Draghi, cel care a introdus dobânzile negative în arsenalul de politică monetară al instituţiei.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.12.2019, 23:01 994

Dobânzile negative au fost un medicament experimental contro­ver­sat pentru tratarea anemiei eco­nomice încă de la început. După ani de experimente, în Europa încep să apară efectele negative.

În Germania, cea mai mare economie a zonei euro, băncile creează precedent pentru taxarea deponenţilor de rând pentru dobânzile negative pe care ele le plătesc Băncii Centrale Europene. În Danemarca, ţara care experimentează de cel mai mult timp cu dobânzile negative, guvernatorul băncii centrale avertizează băncile deja zăpăcite să se pregătească de o calamitate de altă natură - incursiunile giganţilor de tehnologie în lumea financiară, unde băncile sunt ameţite de dobânzile negative. În Suedia, deşi economia tot nu se simte bine, banca centrală este hotărâtă să meargă contra curentului şi să renunţe la dobânzile sub zero. Acolo, acestea au creat riscuri pentru sănătatea financiară a ţării mult prea mari.

Un sondaj al Bundesbank realizat la sfârşitul lunii septembrie arăta că aproape 60% dintre băncile germane percepeau dobânzi negative pentru depozitele clienţilor corporate şi 20% dintre ele făceau acelaşi lucru pentru depozitele clienţilor de retail, dar doar pentru sume mari, de 100.000 de euro şi peste, scrie Bloomberg. Acestea după cinci ani de dobânzi negative. De atunci, băncile au spart şi ultimul tabu: taxarea clienţilor de retail pentru economiile lor începând cu primul euro din cont. Startul l-a dat o bancă mică din estul ţării, care aplică o dobândă de 0,5% pe depozitele mici. Un alt creditor mic, de lângă München, intenţionează să introducă o politică similară pentru economiile din anumite depozite noi. O a treia bancă ia în considerare o pedeapsă mai mare pentru clienţii cu depozite de retail. Acesta este un semn că băncile se pregătesc pentru o perioadă prelungită de dobânzi negative în condiţiile în care economia Europei încetineşte. În încercarea de a da un impuls econonomiei, BCE a redus rata de dobândă pentru depozitele constituite la instituţie de băncile comerciale pentru excesul de cash de la -0,4% la -0,5%. Dobânda reprezintă un cost suplimentar pentru bănci, care se plâng că această politică le erodează profiturile. Iar pentru a-şi proteja veniturile, instituţiile de credit îi pedepsesc pecuniar pe deponenţi. Dobânzile negative au fost introduse de BCE cu gândul că vor impulsiona băncile să pună cât mai mulţi bani în circuitul economic şi companiile şi oamenii să-şi folosească bănii în loc să le plătească băncilor pentru a-i ţine în siguranţă, explică The Guardian.

„Stăvilarul a fost deschis“, spune Friedrich Heinemann, directorul diviziei de impozite corporate şi finanţe publice a institutului de cercetare economică Zew. „Vom vedea în curând o reacţie în lanţ. Băncile care rămân în urmă cu introducerea dobânzilor negative vor fi inundate cu lichiditate.“ Nemţii au o tradiţie în a pune bani deoparte şi fac acest lucru mai mult decât alte naţiuni europene, astfel că taxarea depozitelor, adică a economiilor oamenilor de rând, este o problemă politică delicată. Rata de economisire în Germania era de 10% în 2017, nivel dublu faţă de media zonei euro, potrivit Deutsche Bank.

În Danemarca, banca centrală estimează că dobânzile negative nu vor dispărea mai devreme de 2021. Ţara va deveni astfel prima care experimentează timp de un deceniu cu acest  tratament pentru stimularea creşterii economice. Lars Rohde, guvernatorul băncii centrale, a avertizat recent băncile din ţara sa că, după ce au supravieţuit mai mult decât oricine în mediul cu dobânzi negative, trebuie să se pregătească pentru următoarea mare ameninţare. Astfel, explică bancherul, industria financiară trebuie să decidă dacă modelul de afaceri pe care s-a bazat până acum mai este potrivit într-o lume perturbată nu doar de dobânzile negative, ci şi de un nou tip de concurenţă.

„Sectorul va trebui să vadă dacă modelul de afaceri rezistă“, a spus Rohde. Ameninţarea concurenţială la care se referă acesta vine de la giganţii de tehnologie. Companii ca Apple şi Facebook fac incursiuni în businessul de finanţare fără să simtă durerea dobânzilor negative sau a cerinţelor de capital mai stricte. În aceste condiţii, industria financiară s-ar trezi în dezavantaj pe propriul teritoriu. Giganţii de tehnologie pot arunca în luptă „un sistem de distribuţie născut într-o altă epocă, cu cerinţe diferite de conformare şi costuri iniţiale mai mici“, a spus Rohde. În Danemarca, unde băncile trăiesc într-un mediu cu dobânzi negative din 2012, a devenit clar că viaţa sub zero nu se va termina curând. Oamenii trebuie să înţeleagă că dobânzile vor fi „joase pentru mai mult timp“, a explicat bancherul. Iar acest lucru va avea cu siguranţă consecinţe negative pentru bănci.

Pe piaţa daneză, scrie presa locală, Apple Pay a devenit o aplicaţie considerabil mai populară printre proprietarii de magazine decât o soluţie de plată mobilă oferită de Nets A/S, care până acum a dominat în sectorul plăţilor digitale în nordul Europei. În Danemarca, banca centrală foloseşte politica monetară pentru a proteja coroana daneză, care este ancorată de euro.

Pentru banca centrală a Suediei, şi pentru suedezi, luna aceasta este importantă. Instituţia este aşteptată să meargă contra curentului global majorând dobânda de politică monetară, chiar dacă economia încetineşte. Schimbarea a fost semnalată deja în octombrie, când cea mai veche bancă centrală a lumii a avertizat că o perioadă prelungită de dobânzi negative poate duce la „efecte negative“ (nespecificate). Creşterea preţurilor locuinţelor din Suedia a fost evidenţiată de BCE ca fiind un posibil risc financiar - îndatorarea gospodăriilor suedeze, de 180% din venit, este una dintre cele mai mari din Europa, urcând de la 120% în urmă cu 20 de ani. Riksbank a avertizat în octombrie că dacă dobânzile negative devin norma, „comportamentul agenţilor se poate schimba, iar efectele negative pot ieşi la suprafaţă“.

Bloomberg scrie, citând surse apropiate situaţiei, că unii miniştri de finanţe din zona euro, în special din nordul Europei, critică dobânzile negative ale BCE în discuţiile confidenţiale privind economia. Ei se plâng mai ales de efectele negative ale acestei politici asupra depozitelor şi sistemelor de pensii. BCE spune că dobânzile negative nu ar dura atât de mult timp dacă guvernele ar face mai mult pentru a stimula economiile.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO