Doua treimi din restantele bancilor vin de la companii

31 ian 2010 Autor: Liviu Chiru

Din totalul restantelor de 1,84 miliarde de euro raportate de banci la BNR pentru decembrie anul trecut, circa doua treimi proveneau din credite acordate companiilor si doar o treime din credite de retail. In decembrie 2007, restantele populatiei erau usor mai mari decat cele ale companiilor.
"Anul acesta restantele vor creste in continuare, dar probabil mai mult pe partea populatiei. Somajul a urcat destul de mult pe final de 2009 si va continua sa creasca si anul acesta", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.
El considera ca firmele vor incepe sa beneficieze de revenirea economiei anul acesta, insa vor continua sa faca disponibilizari, pentru a-si eficientiza operatiunile. La acestea se adauga si disponibilizarile planuite in sectorul public.
Populatia avea restante la plata creditelor de 2,6 miliarde de lei (638 de milioane de euro) la sfarsitul lunii noiembrie, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. In decembrie 2008, populatia avea restante de 246 de milioane de euro la plata ratelor la credite.
Astfel, restantele companiilor se ridicau la circa 1,2 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut, de aproape trei ori peste nivelul din decembrie 2008, de 456 de milioane de euro.
Bilanturile bancilor, in care restantele au urcat cu 263% (in euro) pe parcursul anului trecut, de la 0,7 la 1,8 miliarde de euro, arata astfel cat de severe au fost efectele crizei asupra populatiei si a companiilor.
De altfel, inca de anul trecut bancherii se aratau mai ingrijorati de capacitatea firmelor - in special a celor de dimensiuni mici si medii- de a face fata crizei, care le-a redus dramatic vanzarile si a dus la blocaje financiare.
In timp ce calitatea portofoliilor de retail a inceput sa se stabilizeze inca din vara trecuta, majoritatea clientilor adaptandu-se dupa socul deprecierii de curs si saltului dobanzilor de la sfarsitul lui 2008, in zona companiilor efectele crizei se resimt pe o perioada mai indelungata.
Spre exemplu, maghiarii de la OTP Bank, un jucator de talie medie pe plan local, si-au bugetat pentru anul acesta provizioane chiar mai mari decat in 2009. Laszlo Diosi, seful bancii, a aratat recent ca se asteapta ca o serie de companii din portofoliu, care au intrat sub presiune anul trecut, sa nu mai poata evita acum falimentul.
Pe de alta parte, bancherii critica si practica tot mai comuna a antreprenorilor de a-si proteja lichiditatile, chiar cu pretul de a-si lasa firmele fara capital, impingandu-le spre insolventa.
Cele mai mari restante apar la creditele in lei, cu un sold de 4,3 miliarde de lei (circa un miliard de euro), reprezentand 5,4% din totalul imprumuturilor in moneda locala. La valuta, restantele totalizeaza 823 de milioane de euro, reprezentand doar 2,8% in totalul creditelor acordate in valuta.
In mod traditional restantele erau mai mici la creditele in valuta, in conditiile in care astfel de finantari au fost contractate in special pentru sustinerea unor investitii mai mari, pe termen lung, avand in spate garantii solide. In schimb, creditele in lei au fost utilizate atat de populatie, cat si de companii pentru sustinerea unor nevoi curente, fiind contractate in multe cazuri fara garantii concrete.