Bănci și Asigurări

După plata chiriei sau a ratei la bancă pentru o lună, unui bucureştean îi mai rămân doar 30% din salariu. Ce preţuri au locuinţele din Bucureşti raportate la salariul mediu şi care este situaţia în alte ţări

După plata chiriei sau a ratei la bancă pentru o lună,...

Autor: Liviu Popescu

22.03.2016, 00:08 14312

Un bucureştean care trăieşte în cen­trul Capitalei plăteşte în me­die circa 330 de euro (1.400 de lei) pentru plata chi­riei aferente unui aparta­ment cu o cameră, adică peste două treimi din salariul mediu de 480 de euro (2.150 de lei) încasat de aceasta. Însă cum darea în pla­tă ar putea scumpi chiriile şi totodată ar pu­tea aduce condiţii de creditare mai re­stric­tive, ce drum ar putea să aleagă bucu­reş­teanul: împrumut la bancă cu condiţii mai severe sau plata unei chirii mai mari?

Un bucureştean care a ales să închirieze un apartament de o cameră amplasat în centrul Capitalei, fie că este în apropierea locului de muncă, fie că doreşte să aibă acces mai facil la mijloacele de transport în comun, plăteşte în medie 330 de euro (echivalentul a 1.400 de lei) pe lună, adică o pondere de 70% din salariul mediu net încasat de acesta.

Câştigul salarial mediu net se ridică la apro­xi­mativ 480 de euro (2.150 de lei), po­trivit celor mai recente date ale Institului Naţio­nal de Statiscă (INS), astfel că bucureş­tea­nului îi mai rămâne o treime din salariu, 144 de euro, pentru a-i consuma după bunul plac. Cel mai probabil, o parte din bani se vor duce în consum.

Însă cum legea dării în plată, unul dintre cele mai criticate şi dezbătute proiecte de acte normative postdecembriste, ar putea aduce scum­pirea chiriilor, ieftinirea locuin­ţe­lor, dar şi condiţii de creditare mai severe şi mai re­stric­tive, ce ar putea alege bucu­reş­teanul: să plă­tească chirie mai mare sau să se împru­mu­te la bancă pe 30 de ani cu avans mai mare, şi, probabil, şi cu unele condiţii mai stricte.

Analiştii spun că în prezent, având în vedere nivelul mic al dobânzilor, mai indicat este să accesezi un credit pentru achizi­ţio­narea unei locuinţe.

„În momentul de faţă, mai indicat este să-ţi achiziţionezi o locuinţă prin finanţare bancară întrucât în Bucureşti ratele sunt mai mici decât chiriile. Este mult mai avantajos să plăteşti bani pentru un imobil. Şi în alte oraşe mari ale ţării, de altfel. Pe de altă par­te, dacă legea dării în plată va trece în forma în care a trecut de Senat, putem asista la creşterea chiriilor şi probabil se va păstra paritatea de acum. Probabil tot o achiziţie prin bancă ar fi mai la îndemnână“, a expli­cat Liviu Andrei, director executiv al broke­rului de credite Alliance Finance Broker.

Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, referinţa în funcţie de care se calculează costul creditelor de retail în lei, a atins aproape 0,80% ieri, dar rămâne în apro­pierea minimului istoric de 0,76% pe an. În luna martie, majoritatea băncilor îşi actua­lizează ratele la credite în funcţie de nivelul Robor, astfel că românii ar putea plăti mai puţin din aprilie. La precedenta rundă de actualizare a dobânzilor, din decembrie, Robor afişa un nivel de 1% pe an. Însă analiştii atrag atenţia că Robor va urca şi pe măsură ce economia locală va ieşi din perioada de încetinire temporară a preţu­rilor, indusă de reducerea TVA, şi va păşi din nou în teritoriul negativ al inflaţiei.

Pentru un imobil de valoare medie (aproxi­mativ 180.000 de lei, pe 30 de ani) rata lunară de plată ajunge în cazul pro­gra­mului guvernamental Prima casă la 720 de lei, iar costul total de rambursat la 275.000 de lei. Asta dacă Robor la trei luni rămâne sub 1%, plus marja fixă de 2,5 puncte procentuale practicată de bancă.

În cazul unui credit imobiliar standard de valoare asemănătoare, rata lunară de plată este de circa 800 de lei. Diferenţa dintre cele două produse de creditare imo­biliar o constituie avansul (5% la Prima casă şi 15% deocamdată la creditele standard), dar şi unele condiţii aferente produsului de creditare (cum ar fi interdicţia de înstrăinare la Prima casă timp de cinci ani).

Scenarii după darea în plată: fără impact în piaţă sau blocaj imobiliar?

Dacă legea dării în plată va ajunge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis în formă actuală, ar putea exista un tandem pe piaţa imobiliară „postlegeî, care ar presupune ieftinirea preţurilor imobilelor şi creşterea chiriilor. Totodată, băncile vor majora avansul necesar pentru un credit ipotecar şi vor trece şi la o treiere mult mai atentă a clienţilor, mai spune Liviu Andrei.

„Va fi un tandem: ieftinirea locuinţelor şi creşterea chiriilor pentru că principalul motiv pentru cele două acţiuni ar fi îngreunarea accesului la finanţările ipotecare. Vom asista nu numai la creşterea avansului, ci şi la o triere mult mai atentă a clienţilor. Vor fi schimbări în scoring-urile băncilor.î

Dar ce se va întâmpla cu clienţii care vor alege să predea cheile băncilor? Vor mai putea aceştia să acceseze ulterior un alt credit de la bancă?

„Cred că băncile vor avea o bază de date (n.red-referitor la clienţii care aduc cheile imobilului la creditor)ÖŞi mi-este greu să cred că băncile vor acorda într-un an, doi ani un nou credit ipotecar acelei persoaneî, mai spune brokerul.

Cum este situaţia în regiune: dintr-un salariu mediu, un locuitor al Chişinăului nu-şi poate plăti chiria. Bulgarilor le rămâne aproape jumătate din salariu.

Chiria pentru un apartament de o singură cameră amplasat în centrul oraşului Chişinău, capitala Republicii Moldova, este de 190 de euro, cu aproape 13% peste nivelul salarial mediu din oraş, ceea ce înseamnă că mulţi chişinăuieni nu-şi pot plăti chiria dintr-un salariu. Pe de altă parte, în Sofia, capitala Bulgariei, unul dintre cele mai sărace state din Europa, chiria pentru un apartament de o cameră în centru este de 270 de euro, adică aproape la jumătate faţă de salariul mediu încasat de un bulgar.

Cel mai bine stau locuitorii oraşului Berlin, capitala Germaniei, cea mai mare economie europeană. Unui berlinez îi rămâne în medie 65% din salariul mediu net de 1.930 de euro, după ce-şi plăteşte ratele de 675 de euro pentru un apartament de o cameră, potrivit datelor Eurostat şi ale platformei Numbeo.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO