Nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că economia va avansa cu peste 4% în 2016, pentru prima dată în ultimii opt ani, dar vocile care anunţă “corecţii” în 2017 se înmulţesc alarmant.
FMI a modificat prognoza de creştere economică a României la 4,2% din PIB, dar, în condiţiile în care consumul continuă să fie principalul motor al creşterii economice, revizuirile Fondului nu-i surprind pe economiştii români. Problema e alta: ce va urma dincolo de 2016, în condiţiile în care chiar consumul care astăzi împinge de la spate creşterea economică, crează premise pentru viitoare corecţii fiscale, bugetare şi chiar monetare.
“Pentru anul următor riscurile sunt predominant în sensul revizuirii în jos a proiecţiei de creştere economică, dacă cererea externă nu-şi revine, având în vedere că ne aşteptăm la o înăsprire a condiţiilor monetare şi la consolidare fiscală după alegeri”, comentează economistul-şef al ING Bank Ciprian Dascălu.
“O creştere de peste 4% din PIB în 2016 este posibilă, deşi seamănă cu o supraîncălzire a economiei. Întrebarea este dacă aceasta creştere este şi sustenabilă pe termen lung. Deja deficitul comercial îngrijorează”, comentează, la rândul său, economistul Aurelian Dochia.
Deficitul comercial a ajuns la două luni la un miliard de euro şi, dacă ritmul importurilor se menţine pe întreg anul, acesta va ajunge la 12 miliarde de euro, faţă de opt miliarde de euro în 2015. Majorarea deficitului se va vedea în adâncirea deficitul contrului curent care, în ultimii ani, a fost finanţat fără probleme. Potrivit FMI, deficitul de cont curent va fi anul viitor de 2,5% din PIB.
“Problema finanţării deficitului de cont curent începe atunci când el depăşeşte 2-3% din PIB”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Datele publicate ieri de BNR arată că deficitul de cont curent a fost în primele două luni din an de 337 mil. euro, de opt ori mai mare decât în primele două luni din 2015 când a fost de 42 de milioane de euro.
De asemenea, pe fondul companiei electorale, toată lumea cere şi dă bani cu ambele mâini, ceea ce încurajează consumul, creând creştere economică, dar deteriorează deficitele ceea ce va obliga la corecţii viitoare.
Ultimul raport pe România al Comisiei Europene anticipează un deficit de peste 4% din PIB în 2017. Dar dacă deficitul depăşeşte 3% din PIB, România intră în procedură de deficit excesiv şi va fi obligată să facă corecţii care, tradiţional, se realizează prin reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe. Or, aceste corecţii afactează creşterea.
