Peste tot în lume este o frică mută că o criză în China va da startul unei a treia extensii a lungii recesiuni mondiale, fix când efectele episoadelor din SUA şi zona euro încep să se atenueze.
Una dintre ambiţiile lui este să îmbunătăţească modul în care se iau deciziile la nivel înalt. În fruntea listei sale de obiective este înţelegerea potenţialului economiilor de a se extinde, de cele mai multe ori acesta fiind legat de productivitatea şi creşterea forţei de muncă şi de măsurile luate de guverne. El consieră că aceste legături nu sunt încă înţelese bine.
FMI va aprodunfa sub tutela sa cercetări în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru creşterea economică, mutând astfel focusul principal de la măsuri de sustenabilitate şi reforme structurale.
El a recunoscut că FMI, alături de alţi analişti economici, s-a lăsat purtat de val în perioadele de boom şi a crezut că ţările emergente vor galopa ”pentru totdeauna” într-un ritm alert de creştere.
Totuşi, noul economist al FMI consideră că nu doar creşterea economică este neînţeleasă de specialişti. O altă problemă pe care acesta o ridică este creşterea înceată a comerţului mondial.
”Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu a economiei mondiale de acum, sau din ultimii şapte ani, vom vedea că comerţul nu reuşeşte să ţină pasul cu creşterea PIB, mai ales în ţările emergente”, a spus el.
Având în vedere inflaţia scăzută din majoritatea ţărilor dezvoltate, el ia în serios şi problema deflaţiei şi nu pune deloc preţ pe ideea europeană că preţurile mai mici sunt un propulsor pentru consum.
Temerea lui este că atât cpompaniile, cât şi persoanele fizice vor aştepta ca preţurile să scadă din ce în ce mai tare şi vor amâna investiţiile şi consumul.
Deşi băncile centrale au un oarecare succes în combaterea acestor temeri, ”rolul lor este limitat”.
”Să spunem pur şi simplu că ţinta noastră este să avem inflaţie de 2% nu este de ajuns. S-ar putea să fie nevoie să lăsăm preţurile să crească peste deninţa lor naturală în unele economii pentru a putea convinge oamenii de necesitatea inflaţiei de 2%. SUA şi Marea Britanie ar putea ajunge în acel punct, însă Europa şi Japonia sunt departe de el”, a spus Obstfeld.
Fiind pe aceeaşi lungime de undă cu şefa FMI Christine Lagarde, el cere nişte instrumente anti-şoc care să prevină o nouă lovitură puternică asupra economiei mondiale şi să facă economia mai puternică şi mai rezistentă.
Printre măsurile pe care el le vede necesare se numără şi mai mulţi stabilizatori în domeniul finanţelor, publice, mai mult capital deţinut de bănci şi mai multe linii de credit oferite de FMI către economiile emergente.
”Toate acestea sunt elemente ale unei plase de singuraţă la nivel mondial, pentru a face economia mai rezistentă”, a adăugat Obstfeld.
Despre China, noul economist FMI consideră că trebuie să continue colaborarea strânsă cu FMI şi reformele din administraţie. ”Este o reacţie puternică a pieţei la ceea ce s-a întâmplat în China, atât pe Bursă cât şi în piaţa Forex. Totuşi, credem că încă este loc ca China să atingă o creştere economică de 6,8% anul acesta”, a spus el.
Conform FMI, PIB-ul mondial în dolari este în scădere faţă de anul precedent.
Economia mondială va creşte anul acesta în cel mai slab ritm de la începutul crizei financiare, conform previziunilor Fondului Monetar Internaţional. Încetinirea creşterii economice are ca principal motiv blocajul din China şi cel din ţările emergente, care maschează de fapt o consolidare a poziţiei economiilor deja dezvoltate, potrivit Financial Times.
2015 va marca al cincilea an consecutiv în care rata de creştere a economiilor emergente a scăzut, prezice FMI în raportul bi-anual despre economia globală. Această încetinire este suficient de puternică cât să tragă în jos creşterea economică la 3,1% anul acesta, chiar dacă economiile dezvoltate au avut cea mai bună performanţă din 2010.
FMI a cerut ţărilor emergente să îşi dubleze eforturile să crească consumul domestic şi se axeze puternic pe reforme care să permită expansiunea economiei, în contextul unor estimări de creştere mult mai mici decât era aşteptat.
FMI a subliniat că nu există o cauză singulară pentru declinul economiilor la nivel mondial, chiar dacă încetinirea din China şi orientarea ei către consum şi servicii a pus presiune puternică pe ţările exportatoare de petrol şi metalurgie.
În schimb, FMI susţine că declinul reflectă forţe care acţionează de mult timp şi încetinesc potenţialul de creştere în multe ţări, inclusiv o productivitate slabă, nivelul mare de datorie publică şi privată şi îmbătrânirea demografică. De asemenea, reticenţa investitorilor de a cheltui bani şi a face noi investiţii este un alt motiv invocat de FMI.
”Desigur, ţările cu mai multe diagnostice se adâncesc în probleme, iar în unele cazuri încep să aibă şi o inflaţie ridicată”, a declarat economistul şef al FMI, Maurice Obstfeld.
FMI a redus estimările de creştere economică la nivel mondial de la 3,5% în aprilie la 3,1%.
Surprinzător, FMI nu a revizuit în scădere prognoza pentru creşterea economică a Chinei, în ciuda prăbuşirii bursei, devaluării din august şi politicii impredictibile practicată de guvernul de la Beijing.
Cine este Maurice Obstfeld, noul economist şef al FMI
Maurice Moses Obstfeld, în vârstă de 63 de ani, a fost un profesor de economie la Berkeley şi Universitatea din California
El este cunoscut pentru munca sa în economie internaţională şi unul dintre cei mai influenţi economişti din lume.
El a absolvit summa cum laude la Pennsylvania, Cambridge şi MIT.
A fost directorul Centrului de Dezvoltare Economică Internaţională. În 1989 s-a alăturat ca profesor universităţii Berkeley. El a mai predat şi la universitatea Columbia, Harvard sau Pennsylvania.
În 1979 şi-a obţinut doctoratul de la MIT.
El este de asemenea un consilier onorific al Băncii Japoniei – la Institutul Monetar şi de Studii Economice.
El este un cercetător activ în economie, iar în 2014 Casa Albă a anunţat că Obstfeld se va alătura board-ului Consilierilor Economici.
În 2015 l-a succedat pe Olivier Blanchard ca economist şef al FMI, după ce acesta s-a retras.
