Euro revine pe creştere. S-a încheiat acalmia de vară?

26 aug 2010 Autor: Liviu Chiru

Leul a dat ieri primele semne de slăbiciune în faţa euro după câteva săptămâni în care cursul a fost extrem de stabil, cotaţiile urcând pe piaţa valutară interbancară de la 4,24 la 4,26 lei pentru un euro. Volumele tranzacţionate au rămas însă modeste.
La cursul BNR, euro a câştigat 0,92 bani, urcând la 4,2460 lei, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele trei săptămâni. Banca Centrală Europeană, care culege independent date de pe piaţa valutară de la Bucureşti mai târziu decât BNR, a calculat un curs de 4,2520 lei pentru un euro, cu 1,15 bani mai mult decât în ziua precedentă.
"După ce euro a urcat până la 4,26 lei, BNR a intervenit pe piaţă. Volumele au fost însă mici", a comentat un dealer. Spre sfârşitul zilei euro era tranzacţionat la 4,2520/4,2530 lei.
Unii dealerii consideră că BNR este din nou prezentă în mod frecvent pe piaţă, dirijând evoluţia cursului prin intervenţii indirecte de mică amploare.
"Pe leu mai apare doar interes spontan, în timp ce pe zlotul polonez sau pe forintul maghiar piaţa este mult mai continuă. Dacă apare un client corporatist sau un fond de investiţii, vedem imediat o mişcare pe curs", comentează un alt dealer. Totuşi, amplitudinea mişcărilor de curs pe plan local este mult mai redusă decât pe pieţele vecine din regiune.
De altfel, leul se mişcă acum defazat faţă de zlotul polonez sau forintul maghiar, care au câştigat teren în faţa euro în ultimele două zile. Ambele monede înregistraseră însă deprecieri considerabile săptămâna trecută, când leul se aprecia.
Majoritatea analiştilor locali se aşteaptă ca leul să piardă uşor teren spre sfârşitul anului, anticipând un curs de 4,3 lei pentru un euro sau chiar mai mult. Principalele riscuri rămân legate de respectarea acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, respectiv menţinerea deficitului bugetar în plafonul de 6,8% din Produsul Intern Brut.
Un factor important în evoluţia cursului rămâne şi poziţia BNR, care s-a opus constant unor fluctuaţii prea mari. Momentan, BNR profită de calmul de pe pieţele internaţionale, lăsând mai multă lichiditate pe piaţa monetară, ceea ce a împins dobânzile în jos. Aceasta a facilitat şi munca Trezoreriei, care se străduieşte să acopere nevoile de finanţare ale bugetului, însă fără să plătească randamente mai mari de 7% pe an la titlurile de stat.