Problemele Greciei au zdruncinat din nou increderea pe piatainterbancara, iar dealerii locali au primit instructiuni de lacentralele bancilor-mama din strainatate sa reduca expunerea fatade subsidiarele din Romania ale grecilor. Aceasta a complicatsituatia, bancile fiind nevoite sa mearga mai agresiv catreclienti.
In timp ce majoritatea bancilor au redus dobanzile la depozitela 7% pe an la lei, respectiv sub 3% pe an la euro, grecii vin acumcu oferte de 8% pe an sau chiar mai mari la lei, respectiv 4% pe anla euro. Miscarea vine in contrapunere cu tendinta generala descadere a dobanzilor, imprimata de deciziile BNR de relaxare apoliticii monetare si imbunatatirea perceptiei de risc ainvestitorilor straini, care a ieftinit finantarile in valuta.
Bancile cu actionariat elen au credite acordate mai mari decatdepozitele atrase, dezechilibrul fiind marcant pe componenta invaluta. Daca in anii de boom ai creditarii actionarii presausubsidiarele locale sa isi majoreze cota de piata, asigurandu-lefonduri ieftine in valuta, acum situatia s-a schimbat radical.Astfel, bancile locale sunt nevoite sa gaseasca surse alternativepentru a refinanta portofoliile de credite acordate in trecut.
Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, spuneca a observat aceasta miscare de crestere a dobanzilor in ultimelezile, inclusiv pe piata interbancara, dar subliniaza ca bancile cuactionariat elen nu au probleme din punctul de vedere alcapitalizarii. In timp ce dobanzile pe piata interbancara sunt lalei de 3% pana la 6,3% pe an in functie de scadenta plasamentului,bancile elene platesc cu cateva puncte de baza (fractiuni dintr-unpunct procentual) mai mult.
Totodata, Cinteza spune ca grupurile elene nu au retras fonduridin Romania, nivelul expunerii fiind in prezent exact la niveluldin martie 2009.
Si sefii bancilor cu actionariat elen spun ca nu au probleme culichiditatile, desi reorientarea spre finantare locala a fost opreocupare in ultimii ani.
"Inca de la inceputul anului 2008, cand criza nu se faceasimtita in aceasta parte a lumii, noi am avut instructiuni de labanca-mama sa ne asiguram independenta in ceea ce priveste surselede finantare, adica sa avem un raport depozite-credite supraunitar.In acest an avem drept tinta sa ne majoram volumul de credite cudoua cifre si trebuie sa cresterm si volumul depozitelor pentru ane asigura resursele necesare", comenteaza Mihai Bogza,presedintele Bancpost, parte a grupului EFG Eurobank.
Bancpost vinde acum depozite promotionale cu dobanzi de 4,5% pean la euro, respectiv 8,75% pe an la lei. Bogza spune ca atragereade depozite pe segmentul de retail este preferata, intrucat acesteasunt mai stabile, iar clientii cu depuneri mari primesc dobanzi maibune, din ratiuni de eficienta.
Banca Romaneasca, filiala locala a National Bank of Greece,plateste o dobanda de 8,3% pe an la depozite promotionale, dupa cea operat o taiere de aproape un punct procentual saptamanaaceasta.
"Dobanzile sunt monitorizate permanent si ajustate periodic sigradual in functie de evolutia dobanzilor pe piata. In ceea cepriveste sursele de finantare ale bancii, dorim sa precizam ca nuavem instructiuni de la NBG in legatura cu asigurarea finantarii inmare masura pe plan local, politica de «pricing» (stabilire adobanzilor, n. red.) avand in vedere mentinerea unei baze declienti stabile", afirma reprezentantii de la Banca Romaneasca. Eiprecizeaza ca banca are deschisa o linie de finantare de la grup pecare o poate accesa oricand.
"Este pur si simplu o intarziere in actualizarea dobanzilor. Nuare nicio legatura cu situatia din Grecia, noi primim in continuarefinantare", spune Sergiu Manea, directorul general al ATE Bank, unjucator de talie mica pe plan local, care ofera dobanzi de 4% pe anla euro si 8,75% pe an la lei. Dobanzi similare plateste si AlphaBank, la un depozit promotional pe 84 de zile.
Reprezentantii Alpha Bank si ai Piraeus Bank nu au comentataceste informatii pana la inchiderea editiei.
Potrivit unor informatii din piata, guvernatorul BNR MugurIsarescu i-a avertizat pe trezorierii locali, in cadrul uneiintalniri organizate saptamana trecuta, sa nu reduca limitele detranzactionare cu bancile cu actionariat elen.
Si Nicolae Cinteza, care analizeaza de mai bine de un deceniusituatia bancilor, critica in termeni duri reactia unor bancilocale, care au redus limitele de tranzactionare, dupa ce agentiilede rating au taiat in saptamanile trecute calificativele acordategrupurilor elene.
"Taierea limitelor a inceput cu circa o saptamana in urma.Dealerii o luasera razna din nou, ca in toamna lui 2008, cand lipsade incredere era sa ne darame. S-au trezit peste noapte ca auprimit dispozitii sa nu mai ia expunere pe greci. I-am intrebatdaca au motive si au zis ca nu, singura explicatie e dispozitia dela banca-mama. Dar ea nu cunoaste piata romaneasca", spune Cinteza.Seful Supravegherii da exemplul unei trezorerii care a taiatcomplet limitele de tranzactionare cu subsidiara unui grup grec,desi aceasta are pe plan local o solvabilitate de 24%. "Am discutatcu ei si au revenit."
Un trezorier care a participat la intalnirea de saptamanatrecuta cu guvernatorul spune ca una dintre concluzii a fost ca BNRnu va ezita sa sustina cu lichiditati bancile cu actionariat elen,daca acestea nu vor reusi sa atraga fonduri din alte surse si cuconditia sa aiba o capitalizare buna. In paralel, BNR lasa lei inexces pe piata, astfel incat sa nu fie o problema pentru niciobanca sa gaseasca finantare.
"Exista o cerinta de la grup sa fim mai atenti. A fost oreanalizare a limitelor cu bancile grecesti la nivel de grup. Noiam mentinut limitele sau le-am redus cu pana la 20%, insa in piataau fost luate si masuri mai apasate", a admis trezorierul.
Oricum, bancherii sunt acum reticenti sa se bazeze intr-o masuraprea mare pe fondurile imprumutate pe piata interbancara, avandproaspat in memorie episodul din toamna anului 2008, candlichiditatea s-a evaporat brusc, iar dobanzile au explodat.
Dealerii spun ca bancile cu actionariat elen ar putea inclusivsa atraga lei pe plan local, pe care ii schimba ulterior in euro,prin tranzactii valutare (swap) fie cu alte banci locale, fie custrainii. Valuta astfel obtinuta poate fi utilizata pentruacoperirea deficitului din bilantul local sau chiar trimisa catrebanca-mama. Aceasta varianta asigura un cost mai redus alfinantarii decat daca grupurile elene s-ar imprumuta direct pepietele internationale, unde sunt nevoite sa plateasca prime desase-sapte puncte procentuale peste Euribor, din cauza perceptieide risc puternic deteriorata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
