Experţii FMI recomandă limitarea intervenţiilor BNR pe curs şi capital adiţional la unele bănci

Experţii instituţiei financiare interna­ţio­nale recomandă o tranziţie a conduitei de politică monetară către un regim mai integral de ţintire a inflaţiei prin reducerea rolului cursului de schimb şi continuarea procesului de re­ducere a cori­dorului ratei dobânzii. „Aceasta ar putea contribui la întărirea clari­tăţii semnalelor de politică monetară şi a cana­lului de transmitere“, arată FMI în de­cla­raţia de final pentru misiunea referitoare la Articolul IV din 2015. Misiunea FMI a plecat de la Bu­cureşti fără scrisoare de intenţie semnată de autorităţile române. Astfel, acordul „blocat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS, a rămas în continuare suspendat, de această dată „mărul discordiei“ fiind energia.

Nu este prima dată când FMI transmite băncii centrale semnale de descurajare a intervenţiilor valutare pentru sprijinirea leului. Anul trecut cursul de schimb leu/euro s-a plasat pe o traiectorie uşor ascendentă care s-a accentuat în decembrie, pe fondul am­plificării aversiunii globale faţă de risc. Faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2014 leul s-a apreciat în acest an cu aproximativ 1% faţă de euro. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că aprecierea recentă a mone­dei naţionale faţă de euro şi reducerea pri­mei de risc au fost în linie cu tendinţa regională.

Banca Naţională atenţionează în raportul trimestrial al inflaţiei că escaladarea conflictului Rusia-Ucraina, situaţia din Grecia, continuarea procesului de reducere a expunerilor băncilor-mamă faţă de subsidiarele din Ro­mânia şi divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii pot afecta percepţia investitorilor şi pot determina fluctuaţii ascendente sau descendente mai ample ale cursului de schimb al leului şi ale inflaţiei.

Totodată, FMI susţine că BNR ar trebui să menţină o atitudine prudentă cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.

Rezervele valutare au scăzut în ianuarie cu 1,6 mld. euro, la 30,6 mld. euro, pe fondul unor ieşiri de 3,2 mld. euro provenind în prinicipal din reducerea rezervelor minime în valută şi rambursări către Comisia Europeană, potrivit datelor BNR.

Împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor, dar FMI avertizează că procesul de reparare a bilanţurilor băncilor nu este încă finalizat.

Profitabilitatea băncilor a fost afectată în ultimii ani de creşterea puternică a cheltuielilor cu provizioanele făcute în contul creditelor care au înregistrat probleme la plata ratelor. Nota de plată a curăţeniei sistemului bancar după anii de criză se anunţă costisitoare fiind de aşteptat ca bănci cu rate mari ale creditelor neperformante să înregistreze pierderi şi să aibă nevoie eventual de capital suplimentar.

Băncile au însumat în patru din ultimii şase ani pierderi cumulate de 8 mld. lei şi în doi ani câştiguri de 0,9 mld. lei, respectiv o pierdere netă de 7,1 mld. lei, după cum a anunţat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, rezultând că anul trecut pierderea totală a fost de 4,5 mld. lei.

Sectorul bancar continuă să menţină rezerve suficiente de capital, de lichiditate şi de provizionare şi calitatea activelor s-a îmbunătăţit. Iar testele de stress ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional, apreciază experţii FMI.

Fondul Monetar Internaţional susţine adoptarea în continuare de paşi de relaxare a politicii monetare în contextul unor anticipaţii inflaţioniste din ce în ce mai scăzute, al unor preţuri la petrol puternic scăzute, al unui output gap persistent negativ şi al relaxării monetare a BCE.

În ceea ce priveşte problema creditelor în franci FMI consideră că presiunile determinate de aprecierea francului elveţian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, dată fiind ponderea redusă a împrumuturilor în franci elveţieni. Misiunea a încurajat restructurarea voluntară bilaterală, cu luarea în considerare a capacitatea de rambursare a împrumutului de către debitor.

În ultimele săptămâni s-au intensificat discuţiile publice legate de aprecierea francului elveţian şi alternativa unei conversii a împrumuturilor contractate în această monedă la cursul istoric. Cotaţia dintre leu şi francul elveţian a atins valori record ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul dintre franc şi euro.

Ministrul finanţelor Darius Vâlcov a avut ieri seară o întâlnire cu şefii celor opt bănci care au în portofolii credite în franci elveţieni pentru a ajunge de comun acord la o soluţie pentru clienţii cu împrumuturi în această monedă, urmând să prezinte ieri concluziile în Comisia de buget-finanţe. Ieri a fost audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe-bănci, alături de toate părţile implicate în problema creditelor în franci elveţieni.

Puncte tari

- Sectorul bancar continuă să menţină rezerve suficiente de capital, de lichiditate şi de provizionare şi calitatea activelor s-a îmbunătăţit.

- Împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor, ca urmare a unui plan de acţiune cuprinzător al BNR.

- Băncile au eliminat ecartul de provizionare, ajungând cu acoperirea la un nivel prudent.

- Testele de stres ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave.

- Presiunile determinate de aprecierea francului elveţian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, dată fiind ponderea redusă a împrumuturilor în franci elveţieni.

- Misiunea a încurajat restructurarea voluntară bilaterală, cu luarea în considerare a capacitatea de rambursare a împrumutului de către debitor.

- Cursul de schimb este în prezent în concordanţă cu principiile fundamentale pe termen lung.

- Acoperirea rezervelor este în general adecvată conform celor mai multe unităţi de măsurare a gradului de adecvare a rezervelor.

Puncte slabe

- Procesul de reparare a bilanţurilor băncilor nu este încă finalizat.

- În câteva bănci este necesar capital adiţional.

- Procesul de deleveraging din partea băncilor străine (scăderea investiţiilor) a încetinit dar conjugat cu alţi factori pe parte de ofertă a ţinut pe loc relansarea creşterii creditului.

- Revigorarea intermedierii financiare continuă să rămână o provocare.

- Pe partea cererii, penuria de împrumuturi bancabile şi gradul relativ mare de îndatorare al IMM-urilor au contribuit la creşterea negativă a creditului de la mijlocul anului 2013.

- România se găseşte în procesul de modernizarea a regimului insolvenţei dar încă nu există toate elementele care să asigure eficacitatea acestuia. Noua Lege a Insolvenţei Companiilor încă mai trebuie testată. Înainte de adoptarea unei nou Legi a Insolvenţei Persoanelor Fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate, şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru şi ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăţilor.

- Sectorul financiar nebancar şi supraveghetorul acestuia se confruntă cu provocări majore. Există o iniţiativă de eliminare a barierelor din calea dezvoltării pieţei de capital, legea revizuită a pieţei de capital nefiind încă adoptată. Totodată, piaţa asigurărilor este tulburată de probleme de insolvenţă şi de slabe practici de activitate ce trebuie abordate cu fermitate de autoritatea de supraveghere în domeniu.