Firmele româneşti trebuie ajutate de o agenţie de marketing pentru a intra pe pieţe externe sau pentru a investi în altă ţară, iar acest lucru va conduce la creşterea competitivităţii economice a ţării.
Dependenţa excesivă a exportului de bunuri al României de companiile multinaţionale impune o nouă strategie de creare şi de dezvoltare a firmelor româneşti, spune prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.
România are nevoie de o strategie de sprijinire a companiilor cu capital autohton mari şi foarte mari care vor să se extindă sau să investească pe pieţe externe pentru a creşte competitivitatea economiei, fără ca această strategie să excludă întreprinderile mici şi mijlocii, care îşi vor vedea în continuare de drum.
„Întreaga politică în domeniul creării întreprinderilor noi cu capital românesc în ultimii 25 de ani a fost concentrată pe întreprinderile mici şi mijlocii, cu precădere pe cele mici (0 – 49 de salariaţi). Rezultatul acestei opţiuni de neglijare practic totală a creării companiilor puternice cu capital românesc a fost cedarea deciziilor strategice privind competitivitatea externă companiilor multinaţionale care deţin filiale în România. Această situaţie a condus la o dominare în proporţie de peste 70% de către companii cu capital majoritar străin“, a spus profesorul Mereuţă.
O analiză comparativă a topului celor mai mari 100 de companii după valoarea cifrei de afaceri cu topul 100 al celor mai mari companii exportatoare de bunuri arată că mărimea cifrei de afaceri determină puterea exportului.
„Cu cât cifra de afaceri e mai mare şi compania vrea să exporte, cu atât compania are şanse mai mari să iasă la export cu succes. Exporturile directe de bunuri sunt realizate, în majoritate covârşitoare, de companii mari şi foarte mari. Un număr de 34 de companii – toate filiale ale multinaţionalelor rezidente în România - aflate în topul celor mai mari 100 de exportatori de bunuri se regăsesc şi în topul celor mai mari 100 de companii după cifra de afaceri din România.“
Profesorul Mereuţă spune că puterea multinaţionalelor este reflectată mai ales prin analiza structurii exporturilor din 2015. Astfel, din cele 22.146 de companii exportatoare de bunuri de anul trecut, care au vândut bunuri în valoare totală de 54,6 mld. euro, primele 500 acoperă 74% din valoarea exportului. Din aceste 500, ponderea companiilor româneşti este de numai 10 – 12%.
„În topul primilor 100 de exportatori, care acoperă 52% din exporturi, se regăsesc numai două companii româneşti: Aramis Invest (mobilă) şi Cereal Com Dolj (agricultură). Diagnosticul de stare al sistemului de companii rezidente în România referitoare la competitivitatea externă a industriei impune ca prioritate crearea companiilor mari şi foarte mari cu capital românesc.“
Pentru a crea sau pentru a dezvolta companii cu capital românesc mari şi foarte mari orientate către export, profesorul Mereuţă propune un plan de patru măsuri care să vină în sprijinul dezvoltării capitalului autohton.
„În primul rând, România trebuie să utilizeze facilităţile recentului Plan Juncker pentru investiţii strategice în ţările Uniunii Europene (prin Fondul european pentru investiţii strategice), care recomandă, în premieră, crearea întreprinderilor cu capitalizare medie, până la 3.000 de salariaţi.“
De asemenea, adaugă profesorul Mereuţă, banca de stat CEC Bank ar trebui să se orienteze către finanţarea companiilor mari şi foarte mari româneşti orientate spre export.
„O altă măsură ar putea fi iniţierea de către Institutul de Economie Mondială al Academiei Române a unui proiect de marketing internaţional referitor la identificarea de oportunităţi la export în cele 12 domenii prioritare pentru export sau crearea unei entităţi private de cercetare de marketing internaţional cu aceleaşi sarcini.“
În opinia lui, rolul acestui institut de marketing internaţional ar fi, pe lângă cel de identificare a oportunităţilor pentru firmele româneşti în străinătate şi de promovare a brandurilor locale pe plan extern şi instruirea antreprenorilor în domeniul managementului unui proiect de export.
„Antreprenorii din Cluj au spus recent că trebuie să iasă pe pieţe externe (în cadrul evenimentului Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizat de ZF şi Banca Transilvania săptămâna trecută la Cluj - n. red.), dar niciunul nu a vorbit despre necesitatea pregătirii manageriale pentru a fi exportator. Manageriarea unui proiect de export este o problemă capitală. Un proiect de export care să aducă milioane de euro se manageriază greu, pentru că fiecare piaţă de export are particularităţile ei: într-un fel se exportă în America Latină, în alt fel în China şi în cu totul alt fel în Orientul Mijlociu.“
În opinia lui, antreprenorii care vor să-şi dezvolte afacerile prin export trebuie să înveţe managementul proiectelor de export, iar acest lucru s-ar putea face cu ajutorul unor traineri din cadrul agenţiei guvernamentale de marketing internaţional sau cu ajutorul experţilor din firmele de audit şi consultanţă fiscală, care au experienţă în acest sens.
„O altă măsură prin care s-ar putea sprijini creşterea valorii adăugate aduse de companiile mari cu capital local este crearea unei organizaţii civile pentru sprijinirea companiilor româneşti exportatoare, a investiţiilor româneşti în străinătate şi a promovării brandurilor româneşti pe terţe pieţe. Aş vrea să se creeze un consiliu al exportatorilor români, care să aibă sprijinul guvernului şi care să le ceară socoteală permanent ataşaţilor comerciali ai ambasadelor. Acum avem un consiliu de export, dar facem strategie pentru alţii.“
Potrivit unei analize a ZF, din totalul exporturilor de bunuri ale României din 2014, în valoare de 52,5 mld. euro, capitalul românesc are numai 30% din total, adică 15 mld. euro.
