La capătul mai multor luni de zvonuri şi speculaţii, austriecii de la Erste sunt gata să anunţe public schimbările pe care le-au hotărât în echipa de top management a BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă. Britanicul Dominic Bruynseels, 52 de ani, este înlocuit de cehul Tomas Spurny, 46 de ani.
Andreas Treichl, şeful Erste, era aşteptat ieri la Bucureşti, avea stabilită şi o întâlnire cu premierul Emil Boc pentru a discuta planurile de implicare a austriecilor în economie în acest an, dar şi o listă de solicitări ale acestora pentru uşurarea condiţiilor de business, însă programul a fost dat peste cap de condiţiile meteo.
Astăzi, Treichl ar urma să prezideze o şedinţă a Consiliului de Supraveghere al BCR în care să fie consfinţite noile poziţii din conducerea executivă, începând cu cea de CEO alături de altele două de vicepreşedinţi executivi. Erste controlează aproape 90% din BCR, aşadar deciziile îi aparţin practic în întregime. Astfel urmează să se încheie mandatul britanicului Dominic
Bruynseels, 52 de ani, care a fost instalat ca preşedinte executiv al BCR în vara lui 2008.
Treichl l-a ales drept înlocuitor pe un ceh mai tânăr, Tomas Spurny, 46 de ani, care spre deosebire de Bruynseels vine cu o experienţă bogată în regiune, în Cehia, Slovacia şi Ungaria, după ce prima parte a carierei bancare şi-a construit-o în SUA. Spurny a fost eliberat la sfârşitul lunii noiembrie 2011 din funcţia de CEO al băncii maghiare CIB Bank - membră a grupului italian Intesa, funcţie pe care a deţinut-o din prima parte a lui 2009. El lucrase pentru italieni şi în Slovacia, unde a fost CEO al VUB Bank timp de cinci ani.
Pe lângă Spurny, Treichl îl aduce la BCR pe un alt ceh tânăr, Martin Skopek, 44 de ani, pe care l-a convins să renunţe pentru o vreme la poziţia de membru în boardul executiv al Erste de la Viena pentru a reveni pe postul de vicepreşedinte executiv pe retail la BCR, cu un mandat de doi ani, potrivit unor surse de pe piaţă. El nu va renunţa însă la funcţia de coordonator al businessului de retail la nivel de grup, motiv pentru care ar urma să facă naveta între Bucureşti şi Viena. Rămâne de văzut dacă în aceste condiţii îşi va alege o "mână dreaptă" la Bucureşti care să îl ajute în conducerea curentă a retailului local. Skopek o va înlocui pe Oana Petrescu, care se pregăteşte să părăsească banca după peste 5 ani în care a fost vicepreşedinte executiv, întâi pe operaţiuni şi IT, iar apoi pe retail.
În fine, a treia schimbare pe care austriecii au hotărât să o facă în managementul BCR este crearea unui post de vicepreşedinte executiv care va avea în subordine zona de investment banking, trezorerie şi large corporates, zonă care intră în coordonarea directă a Vienei, conform structurii divizionale a grupului Erste.
Înfiinţarea acestei poziţii înseamnă ajustarea portofoliului vicepreşedintelui Wolfgang Schoiswohl, al cărui mandat la BCR a fost prelungit recent cu doi ani şi jumătate. Pentru noul post de vicepreşedinte Treichl a optat pentru un bancher român, Sergiu Manea, 39 de ani, care lucra de mai mulţi ani în Viena - întâi pentru Bank Austria, iar apoi pentru compania de asset management Ithuba Capital, şi era deja în vizorul austriecilor aflaţi constant în căutare de bancheri români pe care să-i considere potriviţi să ocupe poziţii de top management la BCR.
Având în vedere că Oana Petrescu pleacă, Sergiu Manea va fi singurul român din boardul BCR. La BRD, UniCredit sau ING românii sunt mai bine reprezentaţi în structurile de top management.
Dominic Bruynseels, căsătorit şi cu cinci copii, a venit în România în 2008 după o experienţă îndelungată în grupul britanic Barclays, ultimii ani petrecându-i în Africa.
El a avut mandatul de a definitiva proiectele de restructurare şi integrare a BCR în grupul Erste şi de a-i consolida poziţia de lider de piaţă. Până la urmă a fost în situaţia de a gestiona cea mai mare bancă din sistem într-o perioadă de recesiune dură. În general, Bruynseels a avut un profil discret ca şef al BCR, exceptând perioada 2010-2011 în care ca membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini s-a implicat în susţinerea unui program de măsuri pentru relansarea creşterii economice, care însă nu a avut prea mare ecou la nivelul guvernului.
Bruynseels se desparte de BCR mai devreme decât era prevăzut, adică la jumătatea lui 2012. Anul trecut el le spunea unor cunoscuţi că ar rămâne în România şi după ce nu ar mai fi preşedinte executiv al BCR. De altfel, în 2011 bancherul şi-a înfiinţat o firmă de consultanţă în management, Ardora Enterprise, precizând la vremea respectivă că este vorba de o iniţiativă privată, fără legătură cu funcţia deţinută la BCR. Nu ar fi singurul expat care îşi prelungeşte şederea în România, exemplele fiind destul de numeroase inclusiv în breasla bancară. În acelaşi timp, bankingul local oferă destule oportunităţi pe segmentul de top management.
După un 2011 sub aşteptări, BCR mizează pe revenirea puternică a veniturilor din dobânzi şi comisioane
BCR, prima bancă din sistem, şi-a bugetat pentru acest an un profit brut de 516 milioane de lei potrivit standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS), apropiat de rezultatul înregistrat în primele nouă luni din 2011, dar aproape la jumătate faţă de câştigul pe care îl bugetase pentru întreg anul trecut.
Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli prezentat acţionarilor şi care urmează a fi discutat şi supus aprobării în AGA pe 27 ianuarie, întreg grupul BCR, care include printre subsidiare una de leasing şi alta de colectare de creanţe, ar urma să obţină anul acesta un profit brut de 371 mil. euro, respectiv cu circa 30% mai mic decât cel al băncii, situaţie care indică pierderi pentru alte entităţi din grup. În primele nouă luni din an, profitul brut la nivel de grup a fost de 107 milioane de lei, în condiţiile în care estimările erau de 759 milioane de lei în bugetul pentru 2011.
Pentru 2011, banca aflată sub controlul grupului austriac Erste îşi bugetase o creştere spectaculoasă a profitului faţă de 2010, până la 927 milioane de lei pe IFRS, însă rămâne de văzut dacă în trimestrul IV costul riscului a permis atingerea ţintei.
BCR se aşteaptă ca divizia de colectare creanţe să înregistreze cele mai mari pierderi din grup în 2012. Mai exact, pentru Divizia Suport Colect sunt estimate pierderi de circa 169 milioane de lei. În primele nouă luni ale 2011, Suport Colect a avut pierderi de 57 milioane de lei.
În acelaşi timp, banca se aşteaptă ca divizia de leasing să treacă pe profit în 2012, estimând un câştig net de circa 13 milioane de lei, după pierderi de 77 milioane de lei în primele nouă luni ale anului trecut.
Banca anticipează că în acest an va încasa venituri nete din comisioane de 756 milioane de lei, cu aproape 40% mai mult faţă de indicatorul bugetat pentru 2011 şi peste veniturile de 468 milioane de lei înregistrate în primele nouă luni ale 2011. Din dobânzi, banca se aşteaptă să obţină venituri nete de 3,1 miliarde de lei în acest an, apropiate de încasările din primele nouă luni ale 2011, însă sub veniturile de 4,2 miliarde de lei estimate pentru 2011.
Venitul total operaţional net bugetat de bancă pentru 2012 este de 4,35 miliarde de lei. Aceste venituri au totalizat 3,75 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului trecut, fiind cu circa un miliard de lei sub indicatorul bugetat de 4,97 miliarde de lei.
La nivelul grupului BCR, venitul total operaţional net bugetat este uşor mai redus comparativ cu încasările băncii, respectiv de 4,36 miliarde de lei, în principal din cauza cheltuielilor mai mari cu dobânzile şi comisioanele.
Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2012 urmează să fie validat de AGA pe 27 ianuarie, însă decizia le revine practic austriecilor de la Erste care şi-au întărit constant în ultima perioadă poziţia majoritară în BCR.
Tot atunci va fi aprobată politica de remunerare a membrilor Consiliului de Supraveghere a cărui componenţă este dominată tot de Erste, fiind condus de către Andreas Treichl, CEO al grupului austriac. Patru dintre cei şapte membri ai Consiliului au renunţat la remuneraţie, pentru restul de trei membri, doi din partea SIF-urilor şi unul din partea Erste, fiind propusă o remuneraţie netă lunară de circa 16.000 lei. Rămâne de văzut când va fi revizuită şi componenţa acestei structuri pentru a reflecta noua structură de acţionariat în care Erste se duce spre 90% din capital.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
