Finalul privatizarii celei mai mari banci: AVAS ridica monitorizarea la BCR

18 oct 2009 Autor: Roxana Pricop

In octombrie 2006, Andreas Treichl, CEO al Erste, se instala ca presedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR si isi numea inca doi oameni in Consiliu, in locul reprezentilor BERD si IFC.

Era primul semnal vizibil al transferului de proprietate si marca inceputul unui lung proces de restructurare a BCR, odata cu sporirea puterilor Consiliului de Supraveghere, inclusiv in zona resurselor umane. Restructurarea a inceput insa cu intarziere, avand in vedere ca austriecii au pierdut aproape un an din cauza formalitatilor lente de la Bucuresti, desi au castigat licitatia pentru BCR la sfarsitul lui 2005.

Pe masa de discutie a AVAS ramane inca acordul semnat de SIF-uri si Erste privind amanarea listarii BCR cu doi ani, pana la imbunatatirea conditiilor de pe pietele de capital. Urmeaza ca in perioada urmatoare acest acord sa se concretizeze intr-un act aditional la contractul de privatizare, chiar daca pana acum AVAS a considerat ca nu este absolut necesar. Listarea BCR este una dintre principalele conditii pe care Erste si le-a asumat prin contractul de privatizare.

In schimb, austriecii si-au listat la Bucuresti propria banca in 2008, titlurile Erste ajungand recent printre cele mai tranzactionate pe mica piata locala.

La trei ani de la semnarea contractului de privatizare, doi dintre reprezentantii celor cinci SIF-uri, care controleaza 30% din capitalul social al bancii, spun ca sunt multumiti de modul in care grupul austriac Erste a condus BCR, chiar daca restructurarile de personal au fost privite la inceput cu circumspectie.

"N-am sa fac niciun repros actionarului majoritar, chiar daca la inceput nu prea ne-a convenit cum a facut restructurarile de personal. Din punctul meu de vedere, privatizarea BCR a fost una reusita", spune Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.

Si Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana, este de parere ca asteptarile fata de contractul semnat cu grupul austriac i-au fost implinite pe parcursul ultimilor trei ani si ca SIF-urile au cooperat "bine" cu actionarul majoritar. "Vrem sa avem rezultate si mai bune la BCR, insa trebuie sa ne adaptam asteptarile la contextul economic", spune el.

Reprezentantii Erste nu au dorit sa comenteze semnificatia incheierii ultimei etape din privatizarea BCR - ridicarea monitorizarii din partea statului roman - si nici bilantul celor trei ani de la preluarea celei mai mari banci romanesti.

"Nu va trece mai mult de un an pana cand clientii nostri vor simti influenta apartenentei BCR la grupul Erste Bank in ceea ce priveste produsele si serviciile oferite la standarde de calitate europene", spunea Treichl in urma cu trei ani.

Un alt obiectiv major era cresterea numarului de clienti de la 3,5 milioane la 5. La jumatatea lui 2009, BCR numara circa 4,6 milioane de clienti.

Dificultatile restructurarii i-au surprins insa si pe austrieci, care au avut nevoie de aproape un an doar pana au reusit sa introduca un adevarat cont curent unic, pe baza caruia sa poata fi construite pachete de produse si servicii.

Concurenta a profitat de pierderea de viteza a BCR, reusind sa atraga clienti si pe corporate si pe retail in timp ce Erste implementa programul de integrare. Asa ca banca a inceput sa piarda cota de piata, stabilizarea survenind de-abia in 2008. La 30 iunie 2009, BCR inregistra o cota de piata dupa active de 20,4%, foarte apropiata de cea de la sfarsitul lui 2008, dar cu cinci puncte procentuale mai mica decat in 2005, cand austriecii castigau licitatia de privatizare.

Restructurarea a implicat si costuri, acestea ridicandu-se la circa 80 mil. euro in 2007, primul an plin de implementare a programului de integrare in grupul Erste. Apoi a fost nevoie de investitii puternice in sistemul IT, inclusiv in infrastructura pentru carduri. De-abia in 2009 BCR a lansat primul card de credit cu cip. Reteaua de unitati teritoriale s-a triplat fata de nivelul din 2005, ajungand la 659, insa ramane in urma celor peste 900 de sucursale si agentii ale BRD.