Ministerul Finanţelor şi BNR merg în zilele următoare în roadshow prin SUA pentru a le prezenta investitorilor americani oferta de obligaţiuni în dolari pe care intenţionează să o lanseze până la sfârşitul acestei luni pentru a strânge cel puţin un miliard de dolari dacă piaţa o va permite.
La emisiunea din iunie, când Finanţele au strâns suma record de 1,5 mld. euro prin eurobonduri pe cinci ani, investitorii americani au subscris circa o cincime din titluri, spre deosebire de Germania şi Austria care au furnizat împreună numai 8% din bani.
Atunci plasarea titlurilor a fost încredinţată băncilor europene Société Générale şi Erste Group, din care numai prima are un profil internaţional puternic pe zona de investment banking.
De data aceasta Finanţele au la îndemână opt dealeri - Erste Bank, Société Générale, UniCredit, Barclays Capital, BNP Paribas, Citibank, HSBC şi Deutsche Bank - care pot întări la nevoie capacitatea de distribuţie a emisiunii de obligaţiuni în dolari.
HSBC şi Deutsche Bank au mai lucrat cu Ministerul Finanţelor la emisiunea de eurobonduri din 2010 de 1 mld. euro.
Angajarea unor nume grele ale pieţei financiare mondiale era o condiţie crucială pentru succesul împrumutului din Statele Unite, unde un emitent ca România este foarte puţin cunoscut pentru o paletă largă de investitori.
Delegaţia care merge în SUA să discute cu investitori, analişti şi bancheri este condusă de Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Finanţe responsabil cu Trezoreria, şi de Cristian Popa, viceguvernator al BNR responsabil cu relaţiile internaţionale. Obligaţiunile ar urma să aibă scadenţa la cinci ani şi vor fi emise în cadrul pogramului de finanţare externă de 7 mld. euro în trei ani care a fost iniţiat în vara acestui an. Contactele cu piaţa externă începe la Londra, unde echipa României oricum face escală de zbor şi continuă în principalele centre financiare din SUA, de la New York până la Los Angeles pe Coasta de Vest.
Recenta evaluare pozitivă din partea FMI le va permite oficialilor români să le spună o poveste destul de atractivă investitorilor, însă România încă nu a obţinut calificativul de tip investment grade din partea influentei agenţii de rating Standard&Poor's deşi existau unele aşteptări în acest sens.
România poate susţine că a făcut ce a promis în sensul reducerii deficitului bugetar, însă nu se poate lăuda că a avansat prea mult în restructurarea companiilor de stat şi nici că a ieşit de sub ameninţarea recesiunii. De asemenea, România este percepută automat drept o ţară cu risc ridicat din cauza legăturii strânse cu Grecia prin canalul bancar, acesta fiind şi unul dintre motivele reticenţei pe care investitorii germani au arătat-o la emisiunea de eurobonduri din vară.
CDS-ul României (preţul asigurării contra riscului de default) a oscilat în ultimele zile în jurul pragului de 370 de puncte de bază, în timp ce Ungaria a ajuns la 510, însă volatilitatea puternică de pe pieţele financiare internaţionale lasă cale deschisă oricărui scenariu.
Pe de altă parte, România a resimţit mai ales din octombrie retrageri de capital de pe piaţă, reflectate inclusiv de scăderea rezervei valutare a BNR cu 1,4 mld. euro.
În ultimele zile a revenit un val de presiune asupra leului care a ridicat cotaţiile de pe piaţă până la 4,37-4,38 lei pentru un euro, însă cu toate acestea Banca Naţională a continuat să afişeze cursuri de referinţă de 4,35 lei/euro.
Potrivit estimărilor de pe piaţă, Finanţele ar putea ridica între 1 şi 1,5 mld. dolari la un preţ pornind de la 6,5 - 6,6% plus o primă care va depinde de contextul din momentul emisiunii. Ministerul Finanţelor are nevoie să-şi reîntregească resursele după ce în septembrie şi octombrie nu şi-a realizat programul de emisiuni pe piaţa internă din cauza presiunii de creştere a dobânzilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
