Cea mai frecventă întrebare a fondatorilor de start-up-uri este „Cum găsesc finanţarea de care am nevoie ca să îmi încep afacerea?”. Împrumuturi bancare, angel investors, accesarea finanţărilor nerambursabile sau alte metode disponibile pe piaţa locală? La ce ar trebui să fie atent un fondator de start-up într-o astfel de situaţie? De alegerea potrivită depinde, de cele mai multe ori, succesul pe termen lung al businessului sau eşecul acestuia.
„Antreprenoriatul se defineşte prin doza de risc, iar recomandarea mea este ca orice nouă afacere, cu atât mai mult prima afacere, să fie începută cu un capital propriu, chiar dacă acesta vine sub forma accesării unui credit bancar. Riscându-ţi proprii bani, te vei dedica în mod responsabil acestei activităţi şi vei elabora un plan de afaceri bine fundamentat, realist”, descrie Mirabela Miron, consultant în afaceri şi preşedinte al companiei de consultanţă AVISSO, o perspectiva ei asupra finanţării unei afaceri la început de drum.
Miron spune că accesarea finanţărilor nerambursabile trebuie făcută în momentul în care businessul are nevoie de resurse suplimentare pentru a trece la un nivel superior; de pildă pentru achiziţia de echipamente sau deschiderea de noi puncte de lucru. „Implementarea unui proiect cu finanţare europeană, spre exemplu, este necesar să poată fi derulată din resurse proprii, urmând ca în perioada următoare sumele să poată fi decontate. De altfel, antreprenorii cu experienţă sunt cei care reuşesc să implementeze cu succes proiecte cu finanţare nerambursabilă”, a observat ea.
Mirabela Miron descrie şi unul dintre viciile de comunicare în ceea ce priveşte programul România Start-Up Nation: „Poate cel mai nociv efect al comunicării defectuoase a programului România Start-Up Nation a constat în crearea iluziei că orice român îşi poate începe o afacere fără să bage din propriul buzunar nici un leu. Este un lucru pe care l-am tot repetat în lunile din urmă: accesarea unei finanţări nerambursabile din partea unui aplicant care nu vine cu o cotă importantă de cofinanţare poate conduce la o lipsă de responsabilitate în desfăşurarea business-ului”.
Alexandra Roată, managing partner în cadrul platformei de promovare a produselor software româneşti Softlead, consideră că industria IT beneficiază avantaje şi din punctul de vedere al finanţării: „Dacă ar fi să mă gândesc la o comparaţie între industria IT şi alte sectoare de activitate locale, cu siguranţă, aş spune că, din punctul de vedere al deschiderii şi oportunităţilor de finanţare, prima deţine un set de beneficii. Doar în primele două trimestre ale anului 2017, start-up-urile din România au ridicat finanţări evaluate la 38,4 milioane de Euro, iar pentru o notă comparativă, la nivel european, s-au ridicat runde în valoare de 9,9 miliarde”. Potrivit lui Roată, din punctul de vedere al metodelor eficiente de finanţare, cu siguranţă rămân în top venture capital-urile, în special cele orientate către start-up-urile tehnologice, Angel Investors şi mentorii care pot fi, în funcţie de sumele vizate, locali sau globali. Soluţiile de finanţare prin Crowdfunding (spre exemplu: Indiegogo, Kickstarter sau Startarium – platformă locală) sunt, potrivit Alexandrei Roată, o opţiune pentru start-up-urile care lucrează la prototipuri şi se află în prima etapă a dezvoltării produsului.
Ea observă că o oportunitate de cunoaştere a posibilităţilor de finanţare, precum şi a investitorilor, este dată de evenimentele internaţionale, de tip WebSummit, care încurajează discuţiile, pitch-urile şi întâlnirile one-to-one cu investitori din toată lumea. „Cadrul este unul relaxat, bugetul investit pentru o astfel de experienţă este unul minim, aşadar premisele sunt benefice oricărui start-up care vizează acces la informaţii, trenduri, dar şi feedback-uri referitoare la produs, echipă, dezvoltare sau lansare pe alte pieţe”, spune Roată.
Marius Dosinescu, fondator şi CEO al grupului grupului FlorideLux, unul dintre cei mai mari retaileri de aranjamente florale şi cadouri online şi offline din România spune că, pe segmentul pe care activează, finanţarea de la început este mai cu seamă din surse proprii: „Finanţarea este extrem de importantă pentru orice domeniu, dar în mod special în domeniul nostru vorbim de bani aduşi de acasă, chiar foarte mulţi.” El nu recomandă finanţarea de la bănci în primii ani de activitate fiindcă business-ul, în acest domeniu, fluctuează mult în funcţie de sărbători şi de comportamentul de consum al clienţilor: „Astfel încât poţi să ai luni în care să înregistrezi vânzări peste aşteptări şi luni în care profitul generat de vânzări nu acoperă nici măcar cheltuielile lunare. Astfel, finanţarea de la bănci devine dificilă dacă nu poţi lua un credit de investiţii pe minim 3 ani de activitate.”
De asemenea, el nu recomandă nici finanţarea de la furnizori (prin întârzierea plăţilor). „Aceasta poate afecta amortizarea investiţiei iniţiale şi va duce la un colaps financiar în maximum un an”. Ca o concluzie, el recomandă finanţarea printr-un credit de investiţii pe termen lung.
Sebastian Din, medic stomatolog si manager al Victoria Dent Estetic, parte a lanţului de clinici Victoria, spune că, în cazul lor, au obţinut finanţarea direct de la pacient, „Datorita alegerii de a deschide clinicile în zone în care nu există o piaţă concurenţială, dar în acelaşi timp era o nevoie acută de servicii de calitate superioară, la costuri reale”. În prima lună, au avut cu 15% mai mulţi pacienţi decât se aşteptau şi au înregistrat creşteri de la o lună la alta. „Astfel, decizia de a intra pe o piaţă care avea nevoie de educaţie şi servicii complexe s-a dovedit a fi strategia corectă şi câştigătoare.” Lanţul de clinici Victoria este format din trei clinici – în Bucureşti, Piteşti şi Râmnicu Vâlcea; au generat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro în 2016.
