De ce nu se strâng bani la buget

Fiscul trimite scrisori despre electorată în loc să se ocupe de colectarea taxelor

23 sep 2014 Autor: Ciprian Botea

Statul încasează 56% din TVA şi doar 20% din impozitul pe profit. Colectarea este de 97% la impozitul pe venit.

Fiscul, instituţia care trebuie să se asigure că statul îşi încasează toate veniturile din taxe şi impozite, s-a transformat peste noapte în expeditorul unor scrisori din care contribuabilii află că pot să nu plătească o parte din impozitul pe venit timp de doi ani dacă îşi restructurează creditele.

Este vorba de aşa-numita „electorată“, schema care prevede reducerea la jumătate pe o perioadă de doi ani a ratelor la creditele persoanelor fizice, care se adresează unui număr de aproape un milion de debitori cu venituri mici. „Având în vedere diminuarea veniturilor persoanelor fizice cu venituri sub media pe economie ca urmare a crizei economice, diminuare reflectată prin capacitatea redusă de onorare a obligaţiilor financiare contractate prin credite bancare, se impunea implementarea mecanismului de reducere a ratelor la credite pe o perioadă de maximum doi ani“, potrivit unei scrisori trimise de departamentul de colectare al unei administraţii jude­ţene a finanţelor publice.

Oficialii Agenţiei Naţionale de Adminis­trare Fiscală (ANAF), instituţia care are în sub­ordine administraţiile fiscale judeţene, nu a răspuns până la închiderea ediţiei unei solicitări a ZF cu privire la amploarea programului de informare derulat în legătură cu schema de re­structurare a creditelor.

„Este doar o scrisoare de informare. Măsurile se vor aplica începând de anul viitor. Oamenii au fost anunţaţi din timp pentru a discuta cu banca posibilitatea restructurării creditelor“, au declarat reprezentanţii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş, locul de unde a plecat documentul văzut de ZF. Aceştia spun că scrisorile au fost trimise către persoanele cu venituri sub media pe economie.

Totuşi, scrisoarea nu se limitează doar la simpla informare a contribuabililor, ci conţine aprecieri subiective legate de necesitatea măsurii luate de guvern ca urmare a diminuării veniturilor. Veniturile populaţiei s-au diminuat drastic la începutul crizei, în 2009-2010, astfel că măsura ar putea fi cam tardivă, mai ales că multe credite cu probleme au fost restructurate de bănci, iar altele au ajuns în default şi au fost vândute către recuperatorii de creanţe.

„O scrisoare de informare pe această temă nu mi se pare ceva ieşit din comun. Ei sunt cei care colectează veniturile şi tot ei ar trebui să informeze clienţii dacă apare o modificare legislativă. Este o abordare corectă. Dar ar trebui să se rezume strict la a informa, fără să treacă la aprecieri calitative, respectiv să spună dacă este o măsură bună sau rea. Cred că aici îşi depăşesc rolul. Poate este vorba de exces de zel, dar în principiu nu este un lucru rău“, consideră Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

De trimiterea respectivelor scrisori se ocupă departamentul de colectare, care are toate datele contribuabililor, dar care ar trebui să se ocupe în primul rând de eficientizarea încasărilor statului.

De exemplu, raportul anual al Consiliului Fiscal arată că statul încasează numai 56% din ce ar trebui să colecteze prin taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi numai 20% din taxa pe profit. La impozitul pe venit, rata de colectare este de 97%, dar Consiliul Fiscal precizează că datele trebuie interpretate cu rezerve pentru că majorările de salarii din ultimii ani nu au fost însoţite de actualizarea tranşelor de venituri pe baza cărora se acordă deduceri fiscale. Evaziunea fiscală este estimată la o treime din Produsul Intern Brut (PIB).

Implicarea ANAF în informarea clienţilor băncilor vine în condiţiile în care schema de restructurare care se adresează unui număr de un milion de debitori cu venituri mici nu a avut niciun ecou în sistemul bancar deşi au trecut aproape trei luni de la startul oficial al programului guvernamental.

Clienţii care s-au interesat de program pot fi număraţi pe degete, spun bancherii. De asemenea, băncile mari spun că deocamdată nu au avut cazuri de clienţi care să se fi prezentat cu scrisoarea de la ANAF la bancă, mai ales că cei mai mulţi solicită informaţii prin call-center şi nu direct la bancă.

Deocamdată nu a avut loc nicio restructurare pe baza acestei scheme pentru că deşi ordonanţa de urgenţă care reglementează programul a fost publicată la finalul lunii iunie, nu există încă norme de aplicare.

Schema fiscală de restructurare a creditelor prevede diminuarea cu cel mult jumătate, dar în limita unui plafon maxim de 500 de lei, a obligaţiilor lunare de plată ale unui debitor pentru o perioadă de cel mult doi ani.

Ulterior, rata iniţială este majorată cu suma respectivă timp de doi ani, iar diferenţa faţă de valoarea iniţială este suportată din reducerea impozitului pe venit.

La această facilitate pot apela doar clienţii cu un venit brut lunar mai mic de 2.200 de lei, salariul mediu brut pe economie, şi care nu au întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile. Potenţialul ar fi de circa un milion de debitori, care plătesc, în medie, rate lunare de circa 500 de lei fiecare. Expunerea totală a acestora este de circa 32 miliarde de lei.

Fostul ministru al bugetului Liviu Voinea, unul dintre artizanii schemei „rata la jumătate“, spera la începutul anului ca un număr de 600.000 de clienţi să apeleze la această facilitate, ceea ce ar fi însemnat ca circa 3,5 miliarde de lei să intre în economie (respectiv în consum) în cei doi ani de rate reduse. Schema trebuia să se aplice iniţial din aprilie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2014

 
Read this article in english on www.ZFenglish.com
Cuvinte cheie:
buget
, Fisc
, scrisori
, colectare
, impozit
, venituri
, credite
, economie
, incasari
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide