Fondurile UE au adus între 2009 şi 2016 un plus la PIB de 14% şi au creat 41.000 de locuri de muncă

4 apr 2017 Autor: Iulian Anghel

Efectul net al absorbţiei fondurilor europene între 2009 şi 2016 (în 2009 fondurile structurale postaderare produc primele efecte în economie) a fost un PIB real cumulat, la preţuri constante din 2010, cu 13,6% mai mare decât în absenţa fondurilor nerambursabile, susţin reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale , Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi cei ai Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Toate componentele economiei au avut de câştigat de pe urma celor 15 miliarde de euro fonduri structurale absorbite de România în exerciţiul financiar 2007 – 2013 (27 mld. euro este soldul pozitiv al tuturor fondurilor primite de România - structurale, de dezvoltare rurală şi plăţile directe).

În două prezentări separate făcute ieri la Institutul Cultural Român, în cadrul unei conferinţe pe marginea exerciţiului financiar ce va începe după 2020, Ion Ghizdeanu, şeful Comisiei Naţionale de Prognoză, şi Gabriel Friptu, director general adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării, au arătat că fondurile structurale europene au contribuit cu 13,6% la majorarea cumulată a PIB în opt ani (2009 – 2016), au impulsionat puternic consumul intern, investiţiile, creşterea salariilor, a productivităţii, a importurilor şi a exporturilor.

Simulările care au condus la concluziile de mai sus au folosit model Herom - un model macroeconometric cu ecuaţii multiple, utilizat pentru economia României cu scopul de a evalua – după cum arată Comisia Naţională de Prognoză - impactul finanţării UE asupra procesului de convergenţă cu Uniunea.

Pe lângă PIB-ul care a crescut, cumulat, cu 13,6%, de câştigat au avut, într-un mod însemnat, şi consumul şi investiţiile. Astfel, volumul total a consumului privat depăşeşte, în perioada 2009 – 2016, cu 22,2% nivelul său estimat, corespunzător ipotezei în care nu ar fi fost absorbite fonduri UE. Investiţiile au crescut şi ele, în condiţiile enunţate mai sus, cu 29,5%. De asemenea,  şomajul s-a atenuat cu 3,7%, ocuparea a crescut cu 4,6%, remuneraţia pe salariat a avansat cu 29,9%, în vreme ce exporturile au fost, cumulat, cu 3,6% mai mari cu ajutorul fondurilor UE, decât ar fi fost în absenţa lor. Fondurile UE au avut însă un impact major şi asupra importurilor: un plus de 17,2% în prezenta fondurilor UE faţă de scenariul absenţei lor. În aceleaşi condiţii, productivitatea muncii a avansat cu 4%.

Tradus în număr de kilometri de drumuri, fondurile UE înseamnă, potrivit Ministerului Dezvoltării, 313 km de infrastructură rutieră nouă pe traseele transeuropene, 2.156 de km de infrastructură rutieră reabilitată (TEN-T, judeţeană, orăşenească), 107 staţii de epurare noi/reabilitate şi 312 localităţi cu instalaţii de apă noi/reabilitate în sistem regional. De asemenea, numărul per­soanelor care au finalizat participarea la pro­grame de pregătire POSDRU, progra­mul de resurse umane, a fost 439.253, număr de microîntreprinderi susţinute, de 1.976, număr de IMM-uri asistate, de 2.729, iar numărul de locuri de muncă nou create – 41.514.

Exerciţiul financiar 2007 – 2013 a încheiat cu o rată de absorbţie a fondurilor structurale de 85% (cereri de decontare transmise la Bruxelles). În privinţa exerciţiului financiar curent, lucrurile nu merg bine deloc, în condiţiile în care autorităţile de management nici nu sunt acreditate în întregime, ceea ce face ca România să nu poată transmite nicio factură către decontare. La trei ani de la debutul exerciţiului financiar, România nu a luat decât avansuri de 1,4 mld. euro din aproxi­ma­tiv 22 de miliarde fonduri structurale alo­cate. Potrivit lui Gabriel Friptu, pe noul cadru au fost lansate „apeluri de pro­iecte“ care acoperă circa 54% din bugetul alocat. În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, va­loa­rea măsurilor lansate pe noul cadru financiar la UE, 2014-2020, acoperă 78%, din alocarea financiară de 9,5 mld. euro, po­trivit Florentinei Tudor, director  Autori­ta­tea de Management pentru Dezvoltare Rurală.

 

Efectul cumulat al fondurilor UE asupra economiei (2009 – 2016)

- PIB-ul real cumulat între 2009 -2016, a fost cu 13,6% mai mare faţă de situaţia în care România nu ar fi avut fonduri UE (fondurile UE nu au avut efect în economie în 2007 şi 2008)

- Volumul total al consumului privat depăşeşte cu 22,2% nivelul său estimat în absenţa fondurilor UE

- Creşterea cumulată suplimentară a investiţiilor : plus 29,5%

- Rata şomajului: minus 3,%

- Ocuparea: plus 3,8%

- Exporturi: plus 3,6%

- Importuri: plus 17,2%

- Creşterea nivelului remuneraţiei medii pe salariat – plus 29,9%

- Creşterea cumulată a productivităţii muncii (calculată ca raport între VAB şi ocupare): plus 4%

 

Efecte în infrastructură ale fondurilor structurale

- Efect în infrastructură rutieră nouă TEN-T –313 km

- Infrastructură rutieră reabilitată (TEN-T, judeţeană, orăşenească) – 2.156 km

- Număr staţii de epurare noi/ reabilitate –107

- Număr localităţi cu instalaţii de apă noi/reabilitate în sistem regional – 312

- Număr persoane care au finalizat participarea la programe de pregătire POSDRU – 439.253

- Număr de microîntreprinderi susţinute – 1.976

- Număr de IMM-uri asistate –2.729

- Locuri de muncă nou create – 41.514

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.04.2017

 
Cuvinte cheie:
fonduri ue
, uniunea europeana
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide