Bănci și Asigurări

Fondurile UE, o miză uriaşă pentru buget. Sute de milioane de euro nu pot fi decontate la Bruxelles din cauza neacreditării autorităţilor de management

Fondurile UE, o miză uriaşă pentru buget. Sute de...

Autor: Mona Scarisoreanu, Iulian Anghel

26.04.2017, 00:05 748
Autoritatea de Management a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ar putea transmite şi azi Comisiei Europene, pentru decontare, facturi de 500 mil. euro, dar nu poate face acest lucru pentru că „nu este acreditată”.
 
România nu are acreditată, la peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, nicio agenţie de management (instituţii prin intermediul cărora se fac plăţi în programele derulate cu fonduri UE) şi, astfel, nu poate primi bani de la Bruxelles în vreme ce facturi de sute de milioane de euro aşteaptă să fie decontate.
 
Autoritatea de Management (AM) a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ar putea transmite Comisiei Europene pentru decontare facturi de 500 de milioane de euro. Însă acest lucru se va putea face abia după acreditarea AM, facturile putând ajunge la Bruxelles abia spre sfârşitul anului, au precizat sursele guvernamentale. Acestea au arătat că există riscul ca, spre sfârşit de an, Comisia Europeană să nu mai dispună de bani pentru a face deconturile către statele membre.
 
„Vorbim despre o sumă de 500 de milioane de euro care ar trebui să fie decontată doar pentru POIM. Însă, pâ­nă în prezent, România nu are acreditată nicio Au­toritate de Management. Au fost trimise la Auto­ritatea de Audit pachetele pentru acreditarea acestora, mai puţin pentru Programul Operaţional Compe­titi­vitate şi pentru Programul Operaţional Ca­pital Uman. Însă cu siguranţă că pe anumite pro­grame opera­ţionale, unde există riscuri, reprezen­tanţii Comisiei Europene or să vină să facă verificări în Româ­nia. Acest lucru ar putea face ca AM-urile să fie acre­ditate undeva în toamnă, în septembrie, iar facturile să ajungă la Bruxe­lles în ultima parte a acestui an”, au arătat sursele guvernamentale.
 
Guvernul şi-a programat în acest an să cheltuiască 39,4 mld. lei, echivalent a 4,8% din PIB, pentru inves­tiţii. 12,7 mld. lei (2,8 mld. euro) din aceşti bani, echi­va­lent a 1,56% din PIB, sunt programaţi să vină din fon­du­rile e­u­ro­­pene nerambursabile. Dar aceşti bani nu pot veni pen­tru că instituţiile (aşa-numitele autorităţi de mana­­ge­ment) care dialoghează cu Bruxelles-ul nu sunt pe deplin func­ţio­­nale. Neîncasarea lor poate însemna mili­arde de lei în minus, în investiţii, pentru că bugetul nu poate chel­tui în contul acestor bani prea mult, nu pen­tru că nu ar găsi bani, ci pen­­tru că ei ar fi contabilizaţi în defi­ci­tul buge­tar.
 
Este o poveste care seamănă cu cea de anul trecut când guvernul Cio­loş a programat (pe structura buge­tu­lui construit de cabinetul Ponta) ve­ni­turi de la Uniunea Euro­pea­nă cu
 
9 mld. lei peste ceea ce a primit efectiv. Surse guvernamentale au reamintit că, în anii trecuţi, spre sfârşitul anului, Comisia Europeană (CE) nu a mai dispus de fonduri pentru a deconta facturile venite din statele membre, pentru proiectele finanţate cu fonduri europene, ajungându-se astfel la un blocaj. Ţările comunitare s-au văzut nevoite să prelungească perioada de creditare pentru sumele cheltuite aferente acestor proiecte, sume ce pot atinge miliarde de euro pentru un stat membru.
 
 
Săptămâna trecută, şeful PSD Liviu Dragnea a publicat pe contul său de Facebook un bilanţ de 100 de zile al guvernării. El arată că în România au intrat de la UE în T1 2017 2,9 mld. lei, faţă de 900 de milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar că banii de care vorbeşte Dragnea nu privesc fondurile structurale, ci subvenţiile către fermieri, bani care sunt buni, dar care nu merg cu prioritate în investiţii noi. În total (plăţi directe, fonduri rurale şi fonduri structurale) guvernul se aşteaptă să primească de la UE în acest an 22,2 miliarde de lei (anul acesta guvernul a inclus în buget şi subvenţiile de la UE, lucru ce nu se întâmplase în alţi ani). 12,7 miliarde din aceşti bani sunt fonduri structurale şi de dezvoltare rurală, acestea fiind sumele cele mai importante pentru că merg în proiecte noi (şosele, canalizări, mici afaceri). Or acestea sunt în pericol, nu subvenţiile agricole pe care le-a evidenţiat şeful PSD şi care sunt distribuite aproape automat.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO