Autoritatea de Management a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ar putea transmite şi azi Comisiei Europene, pentru decontare, facturi de 500 mil. euro, dar nu poate face acest lucru pentru că „nu este acreditată”.
România nu are acreditată, la peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, nicio agenţie de management (instituţii prin intermediul cărora se fac plăţi în programele derulate cu fonduri UE) şi, astfel, nu poate primi bani de la Bruxelles în vreme ce facturi de sute de milioane de euro aşteaptă să fie decontate.
Autoritatea de Management (AM) a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ar putea transmite Comisiei Europene pentru decontare facturi de 500 de milioane de euro. Însă acest lucru se va putea face abia după acreditarea AM, facturile putând ajunge la Bruxelles abia spre sfârşitul anului, au precizat sursele guvernamentale. Acestea au arătat că există riscul ca, spre sfârşit de an, Comisia Europeană să nu mai dispună de bani pentru a face deconturile către statele membre.
„Vorbim despre o sumă de 500 de milioane de euro care ar trebui să fie decontată doar pentru POIM. Însă, până în prezent, România nu are acreditată nicio Autoritate de Management. Au fost trimise la Autoritatea de Audit pachetele pentru acreditarea acestora, mai puţin pentru Programul Operaţional Competitivitate şi pentru Programul Operaţional Capital Uman. Însă cu siguranţă că pe anumite programe operaţionale, unde există riscuri, reprezentanţii Comisiei Europene or să vină să facă verificări în România. Acest lucru ar putea face ca AM-urile să fie acreditate undeva în toamnă, în septembrie, iar facturile să ajungă la Bruxelles în ultima parte a acestui an”, au arătat sursele guvernamentale.
Guvernul şi-a programat în acest an să cheltuiască 39,4 mld. lei, echivalent a 4,8% din PIB, pentru investiţii. 12,7 mld. lei (2,8 mld. euro) din aceşti bani, echivalent a 1,56% din PIB, sunt programaţi să vină din fondurile europene nerambursabile. Dar aceşti bani nu pot veni pentru că instituţiile (aşa-numitele autorităţi de management) care dialoghează cu Bruxelles-ul nu sunt pe deplin funcţionale. Neîncasarea lor poate însemna miliarde de lei în minus, în investiţii, pentru că bugetul nu poate cheltui în contul acestor bani prea mult, nu pentru că nu ar găsi bani, ci pentru că ei ar fi contabilizaţi în deficitul bugetar.
Este o poveste care seamănă cu cea de anul trecut când guvernul Cioloş a programat (pe structura bugetului construit de cabinetul Ponta) venituri de la Uniunea Europeană cu
9 mld. lei peste ceea ce a primit efectiv. Surse guvernamentale au reamintit că, în anii trecuţi, spre sfârşitul anului, Comisia Europeană (CE) nu a mai dispus de fonduri pentru a deconta facturile venite din statele membre, pentru proiectele finanţate cu fonduri europene, ajungându-se astfel la un blocaj. Ţările comunitare s-au văzut nevoite să prelungească perioada de creditare pentru sumele cheltuite aferente acestor proiecte, sume ce pot atinge miliarde de euro pentru un stat membru.
Săptămâna trecută, şeful PSD Liviu Dragnea a publicat pe contul său de Facebook un bilanţ de 100 de zile al guvernării. El arată că în România au intrat de la UE în T1 2017 2,9 mld. lei, faţă de 900 de milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar că banii de care vorbeşte Dragnea nu privesc fondurile structurale, ci subvenţiile către fermieri, bani care sunt buni, dar care nu merg cu prioritate în investiţii noi. În total (plăţi directe, fonduri rurale şi fonduri structurale) guvernul se aşteaptă să primească de la UE în acest an 22,2 miliarde de lei (anul acesta guvernul a inclus în buget şi subvenţiile de la UE, lucru ce nu se întâmplase în alţi ani). 12,7 miliarde din aceşti bani sunt fonduri structurale şi de dezvoltare rurală, acestea fiind sumele cele mai importante pentru că merg în proiecte noi (şosele, canalizări, mici afaceri). Or acestea sunt în pericol, nu subvenţiile agricole pe care le-a evidenţiat şeful PSD şi care sunt distribuite aproape automat.