Bănci și Asigurări

Fostul ministru al Finanţelor Ioana Petrescu atacă noul Guvern: Pare că guvernul îşi doreşte să colecteze tot mai mulţi bani la buget, dar fără să deranjeze marea evaziune

Fostul ministru al Finanţelor Ioana Petrescu atacă noul...

Autor: Ioana Petrescu

09.03.2017, 12:17 2652

După doar două luni, bugetul gâfâie

Bugetul pentru anul 2017 este fundamentat pe venituri bugetare de 254,717 mld lei, cu 23 mld mari mult decât încasările din anul 2016. Pe primele doua luni ale acestui an, s-au încasat doar 31,9 mld lei, adică cu 0,9% mai puţin decât în primele doua luni din 2016.  Asta înseamnă că deja avem probleme. Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este cauzat de faptul că ANAF-ul nu îşi face treaba, ci pentru că veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fără consultare cu cei de la Fisc.

Pe de altă parte, Premierul nu se declară pesimist şi nu renunţă la cheltuielile din bugetul de stat. După întâlnirea cu Ministrul Finanţelor şi Preşedintele ANAF, acesta a declarat: “Pe mine m-a interesat în primul rând care sunt măsurile pe care Ministerul Finanţelor şi ANAF le au pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru anul 2017.”

Guvernul demarează în trombă planul de creştere a încasărilor, dar nu depaşeşte viteza I

Declaraţiile Premierului sunt încurajatoare, dar ultimele măsuri care au vizat ANAF-ul parcă demonstrează alte intenţii. În primul rând, sunt semne clare că forţa ANAF-ului este în scădere. Mai întâi, Preşedintele ANAF reduce sporurile inspectorilor din Direcţia Antifraudă, cea care se luptă cu marea evaziune, de la 25% la 5%. Apoi, diminuarea personalului prin retragerea detaşaţilor SRI din Direcţia Antifraudă duce la o slăbire a capacitaţii instituţiei de a-şi îndeplini misiunea. Mai mult, Finanţele anunţă îngheţarea angajărilor şi promovărilor în tot ministerul, deci, şi în ANAF.

În schimb, autorităţile vin cu un set de măsuri  despre care pretind că ar rezolva problema încasărilor la buget. Este vorba despre consilierea contribuabililor, anularea penalităţilor de întârziere pentru contribuabilii care plătesc eşalonat, extinderea SPV-ului la persoane juridice şi modificarea felului în care se realizează poprirea de conturi în avantajul contribuabilului. Alte măsuri vizează controalele în zona comerţului electronic, precum şi la cei care prezintă facturi false. În acelaşi plan este introdusă şi intenţia de îmbunătăţire a relaţiei dintre contribuabil şi Fisc,  prin proiectul de lege a prevenţiei. Toate, în mod foarte clar, sunt măsuri bune. În mare, acestea sunt măsuri de încurajare a conformării voluntare (ceea ce este grozav) şi de reducere a evaziunii, dar nu vizează zonele cu probleme mari în evaziune.  Doar implementarea acestor măsuri nu vor aduce prea mulţi bani la Stat pe termen scurt şi cu siguranţă nu vor aduce 23 mld lei în plus anul acesta, adică cât are nevoie Guvernul pentru a-şi respecta promisiunile din buget.

Care ar fi măsurile care ar creşte  încasările la buget?  

O măsură menită să crească nivelul de colectare, care a fost amânată de guvernul Cioloş, este introducerea caselor de marcat electronice conectate la serverul ANAF. Am introdus aceasta măsură în decembrie 2014 şi am lăsat timp în proiect, atât firmelor, cat şi ANAF-ului, să se pregătească cu case de marcat şi cu infrastructura necesară. ANAF nu a fost pregătit să facă implementarea şi primul termen a fost amânat până pe 1 ianuarie 2018. Cu siguranţă, răgazul acordat comercianţilor pentru a-şi achiziţiona acest tip de case de marcat a fost suficient. Mă întreb dacă ANAF-ul este pregătit să primească aceste date, sau implementarea acestei măsuri va fi din nou amânată.

În octombrie 2014, România a semnat un tratat cu 52 de state pentru un  schimb automat de date fiscale şi financiare, astfel încât să reducem marea evaziune şi să împiedicăm sume mari de bani  să mai plece din România în paradisuri fiscale şi în ţări cu regim fiscal mai relaxat. Acest tratat ar trebui să intre în vigoare în 2017. Este pregătit ANAF-ul cu baza de date românească? Altfel, România nu are cum sa beneficieze de datele celorlalte ţări.

O altă preocupare a Ministerului Finanţelor ar trebui să fie întărirea Direcţiei de preţuri de transfer. Companiile multinaţionale se folosesc de această practică pentru a evita plata impozitelor la noi în ţară. În timpul mandatului meu la Finanţe, am făcut angajări în această Direcţie, care până atunci era mai mult doar pe hârtie. Angajaţii au beneficiat de training în preţurile de transfer, am achiziţionat un soft, iar Codul de Procedură Fiscală a fost modificat, astfel încât să existe o mai bună definire a modalităţilor prin care corporaţiile pot folosi preţurile de transfer fără a păgubi bugetul de stat.  În acesta  zonă mai sunt multe de făcut, inclusiv mărirea numărului de personal cu experienţă care lucrează în această direcţie. Doar aşa se va putea face faţă tehnicilor din ce în ce mai complicate practicate de multinaţionale pentru a evita plata taxelor în România.

Si, nu în ultimul rând, este evident că trebuie întărită Direcţia Antifraudă. În locurile rămase vacante prin retragerea detaşaţilor SRI, trebuie angajaţi profesionişti.

În concluzie

Pare că Guvernul îşi doreşte să colecteze câţi mai mulţi bani la buget, dar fără să deranjeze Marele Evazionist. Prin planul anunţat, de bun simţ, dar insuficient pentru a-şi atinge scopul, guvernanţii parca transmit un semnal către evazionişti că acum îşi pot vedea nestingheriţi de treaba lor, în condiţiile în care, în ultimii trei ani, nu prea au putut să se desfăşoare cum şi-ar fi dorit.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO