Eurobank şi NBG, acţionarii celor două bănci, care declanşaseră procedura de fuziune în luna februarie printr-un schimb de acţiuni, vor fi recapitalizate separat, ceea ce înseamnă practic îngheţarea procesului de consolidare a operaţiunilor, potrivit unui anunţ publicat pe bursa de la Atena.
„Autorităţile de reglementare au decis, cu acordul managementului celor două bănci, ca Eurobank şi NBG să fie recapitalizate independent. Drept consecinţă, procesul de fuziune dintre cele două bănci a fost suspendat“, potrivit unui anunţ publicat de Eurobank.
O eventuală reluare a procesului de fuziune ar putea fi decisă de Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, care va furniza cea mai mare parte a banilor necesari recapitalizării băncilor elene.
Fuziunea dintre cele două bănci ar fi condus la crearea celei mai mari bănci din Grecia, cu active de 184 mld. euro, mai mari decât Produsul Intern Brut (PIB) al ţării. Acesta a fost de altfel şi principalul argument al celor care au decis anularea fuziunii. Decizia ridică însă semne de întrebare după ce anterior creditorii Greciei au pus presiune pentru consolidarea sistemului bancar. Practic, fuziunea trebuia să aibă loc prin preluarea controlului Eurobank de către NBG. Aproximativ 80% din acţionarii Eurobank acceptaseră schimbul de acţiuni, iar procesul de fuziune intrase în linie dreaptă şi urma să se încheie până la jumătatea acestui an.
Fuziunea ar fi avut ca efect pe piaţa românească crearea unei bănci poziţionate pe locul şapte în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de peste 5% şi active de 4,2 mld. euro, potrivit datelor de la sfârşitul anului trecut. Cele două bănci locale au depozite atrase de la clientelă de 2,5 mld. euro şi în prezent ocupă poziţiile 10 şi, respectiv, 12 în sistemul bancar.
Bancpost şi Banca Românească au împreună o reţea de aproape 400 de agenţii în toată ţara şi au circa 4.500 de angajaţi. Fuziunea ar fi implicat în mod inevitabil reducerea reţelei teritoriale şi a personalului, astfel că amânarea procesului este o veste bună pentru angajaţi.
Şi pentru managerii celor două bănci amânarea fuziunii poate fi interpretată ca o veste bună, în condiţiile în care cel puţin pentru moment aceştia îşi vor păstra scaunul. Bancpost este condusă de anul trecut de grecul Anthony Hassiotis, în timp ce Marinis Stratopoulos este director general la Banca Românească din mai 2010.
Pentru manageri şi angajaţi rămâne totuşi suspansul legat de deznodământul procesului de consolidare în condiţiile în care este greu ca aceste două bănci, care în ultimii ani au avut rezultate negative şi au pierdut cotă de piaţă, să reziste în formula actuală.
Bancpost mai avea la finalul anului trecut o cotă de piaţă de 3,3%, faţă de 4,5% în 2009, în timp ce Banca Românească a ajuns la o cotă de piaţă de 1,9%, cu 0,7 puncte procentuale sub cea din 2009.
Eurobank a raportat anul trecut pierderi de 35 mil. euro din operaţiunile locale pe fondul scăderii veniturilor.
Bancpost avea la sfârşitul lunii decembrie una dintre cele mai ridicate ponderi ale creditelor neperformante din sistemul bancar, de 23%. Banca Românească nu a publicat datele privind rezultatul net de anul trecut, dar în 2011 a avut o pierdere de 17 mil. euro după standardele locale de contabilitate (RAS).
O soluţie ar putea fi vânzarea de către băncile elene a subsidiarelor din afara Greciei, inclusiv România, după modelul implementat anterior de ATE Bank, iar acum de băncile cipriote. Totuşi, o eventuală vânzare a băncilor deţinute de greci în România nu ar fi simplă, în condiţiile în care în prezent există foarte puţini cumpărători pe piaţă.
Impactul renunţării la fuziune asupra clienţilor celor două bănci locale nu este totuşi foarte vizibil, în condiţiile în care nu fusese anunţat un calendar privind integrarea operaţiunilor din România, iar Bancpost şi Banca Românească îşi desfăşurau operaţiunile în mod independent. Fuziunea din Grecia era într-un stadiu avansat, clienţii celor două bănci putând efectua tranzacţii în aceleaşi condiţii în sucursalele sau în reţeaua de ATM-uri a oricăreia dintre acestea. Pe piaţa locală, procesul de fuziune ar fi urmat să se deruleze cel puţin încă un an.
Bancpost era la al doilea exerciţiu de acest gen după ce în 2011-2012 a mai trecut printr-un proces de fuziune cu filiala locală a grupului elen Alpha Bank, care însă a eşuat. Fuziunea a fost „îngropată“ atunci de Alpha, nemulţumită de modul în care restructurarea datoriei suverane a statului elen a afectat bilanţul Eurobank (acţionarul Bancpost). Entitatea rezultată din Bancpost şi Alpha ar fi avut o cotă de piaţă de aproape 7%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
