Băncile cu acţionariat elen vin cu oferte speciale la depozite,plătind dobânzi de peste 8% pe an la lei şi 4% pe an la euro,acesta fiind primul semn vizibil că au nevoie de argumente în pluspentru a-şi convinge clienţii să nu-şi mute depozitele pe fondulproblemelor de imagine provocate de criza din Grecia.
De exemplu, Alpha Bank, cea mai mare bancă locală controlată deun grup financiar elen, plăteşte o dobândă brută de 8,33% pe anpentru sumele depuse pe şase luni, în condiţiile în care media lanivelul pieţei este de circa 7% pe an şi multe bănci mari aucoborât deja bonificaţiile pe palierul de 6% pe an. Alphadesfăşoară o promoţie în cadrul căreia oferă clienţilor obonificaţie suplimentară de o jumătate de punct procentual pentrusumele depuse până la 15 iulie.
Banca Românească a lansat chiar ieri un depozit cu scadenţa laşapte luni cu dobândă brută de 8,33% pe an la depozitele în leiconstituite până în luna septembrie şi promite clienţilor plata înavans a bonificaţiei. Dobânda netă este de 7% pe an, în condiţiileîn care banca reţine impozitul de 16% pe venit. Banca bonifică, lafel ca Alpha Bank şi Piraeus, o dobândă brută de peste 4% pe an laeuro, cu un punct procentual peste media pieţei.
Cele şase bănci cu acţionariat elen active pe plan localconcentrează depozite de 6 mld. euro şi 17% din activele bancare,adică aproape 14 mld. euro. Oficialii BNR au arătat în repetaterânduri că băncile greceşti au lichidităţi suficiente şi un nivelconfortabil al adecvării capitalurilor.
Nu este prima dată când băncile cu acţionariat elen recurg ladobânzi mai mari pentru a-şi convinge clienţii să nu îşi mutedepozitele. Mai întâi, băncile au intrat într-o cursă a dobânzilorîn primăvara lui 2009, când erau constrânse să atragă fonduri peplan local, pentru a compensa restrângerea liniilor de finanţare dela grup.
Mai apoi, în primăvara anului trecut, când Grecia a apelat lasprijinul FMI şi al UE pentru a evita colapsul financiar, băncilecu acţionariat elen au venit pe piaţă cu dobânzi mai mari, pentru aevita plecări de depozite şi pentru a compensa retsrângereadrastică a accesului la finanţare pe piaţa interbancară. Atenţiamai mare pentru fondurile atrase de la clienţi vine în contextulîn care băncile cu acţionariat elen sunt din nou marginalizate pepieţele financiare. Inclusiv personalul din agenţii este specialinstruit, fiind comunicate argumente care pot fi utilizate pentru aconvinge clienţii să nu îşi retragă depozitele.
Criza fiscală din Grecia a reizbucnit în ultimele săptămâni.Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au amânat acincea tranşă din împrumutul stand-by încheiat anul trecut cuautorităţile de la Atena, iar politicienii europeni cer caParlamentul elen să adopte un nou plan de austeritate, după cemăsurile de anul trecut s-au dovedit insuficiente.
Situaţia nu este la fel de tensionată ca în primăvara trecută,când liniile de tranzacţionare aproape s-au blocat, însă rating-ulfoarte slab - "CCC" - acordat de două dintre marile agenţii derating băncilor din Grecia face ca şi subsidiarele lor locale săfie privite cu reticenţă.
Fiecarea bancă are stabilite anumite limite de expunere faţă decelelalte bănci partenere cu care derulează tranzacţii. Acestelimite sunt negociate între trezorerii - care au interesul de aderula tranzacţii în volume cât mai mari - şi departamentele derisc. De multe ori deciziile privind expunerile sunt luate însă lanivel de grup. "Formal limitele de tranzacţionare cu băncilegreceşti sunt încă deschise, deşi au fost diminuate, şi putem faceorice fel de tranzacţii. Dar evit să plasez depozite fărăgaranţii, în principal facem tranzacţii prin swap-uri", comenteazăun dealer local.
Tranzacţiile swap presupun o operaţiune în dublu sens - vânzareaşi cumpărarea unui activ între două părţi, la cursuri prestabilite,dar cu date de decontare diferite. Spre exemplu, dacă o bancă arelei în exces, îi poate schimba contra euro, cu un jucător care areun exces de valută. Tehnic, doar o fracţie din valoarea tranzacţieieste considerată expunere directă, în condiţiile în care fiecareparte primeşte în schimb un plasament de la contrapartidă.
Inclusiv investitorii străini interesaţi de piaţa locală schimbăfondurile lor în euro contra lei prin tranzacţii swap, ulteriorplasând leii obţinuţi în titluri de stat.
Analiştii băncii japoneze de investiţii Nomura scriau recent căsubsidiarele băncilor elene din România au schimbat leii în excespe care îi deţineau în euro prin astfel de swap-uri, finanţândulterior cu valută băncile-mamă, întrucât costurile au fost astfelmai avantajoase faţă de dobânzile pe care grupurile greceşti ar fitrebuit să le plătească pentru a atrage direct fonduri de pepieţe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels