Hoanta, Carpatica: Am revenit pe profit, dar ramanem atenti la costuri

12 iul 2009 Autor: Liviu Chiru

Nicolaie Hoanta spune ca firmele sunt mult mai reticente la contractarea de credite

"Semestrul intai a fost unul bun, am incheiat cu un rezultat pozitiv", a spus Nicolaie Hoanta, directorul general al bancii, la o conferinta de presa organizata cu ocazia aniversarii a zece ani de activitate. El spune ca revenirea pe profit a avut loc in conditiile unei rationalizari puternice a costurilor, insa nu a precizat cifra, in conditiile in care actiunile Carpatica sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. Pe primele cinci luni ale anului, banca a avut un profit net de 12 milioane de lei, potrivit unor surse bancare.
Banca nu a mai deschis noi unitati teritoriale si a renegociat chiriile pentru spatii, iar actiunile de eficientizare au vizat si procesele interne. Totodata, Carpatica a avut cheltuieli mai mici cu provizioanele, care ii afectasera puternic rezultatele in trimestrele precedente.
"Ce am facut bine din 2008 - am facut provizioane semnificative, chiar peste ce se putea deduce fiscal. Nu am terminat de provizionat, dar e important sa te mentii in echilibru. (...) Semestrul al doilea il pregatim pe aceleasi coordonate: rationalizarea costurilor si gestionarea prudenta a creditelor", a spus Hoanta.
Deocamdata, el spune ca se orienteaza pe cresterea veniturilor obtinute din comisionarea serviciilor. Spre exemplu, el spune ca banca are venituri bune din operatiunile de schimb valutar, sau cele de transfer de bani, iar in perioada urmatoare vor fi incurajate si platile de facturi la ghiseu.
Carpatica are o retea de 245 de unitati, in conditiile in care s-a extins agresiv in 2006 si 2007, cand piata de retail era in plina dezvoltare, iar majoritatea bancilor se grabeau sa ajunga cat mai aproape de clienti. Acum Hoanta admite ca "am fost luati de val", dar spune ca unitatile pot fi eficientizate, in conditiile in care considera ca reteaua a ajuns la un nivel satisfacator de acoperire, chiar in perspectiva dezvoltarii viitoare a bancii. Carpatica concentreaza peste 3,5% din numarul total de unitati bancare din tara, insa are o cota de piata de doar 0,8% in functie de activele detinute, potrivit datelor BNR pentru decembrie 2008.

Crestere cu 30% pe fondurile atrase
Sumele atrase de Carpatica de la clientela, dar si de la alti investitori institutionali, au urcat cu 30% in primul semestru. In decembrie anul trecut, banca avea depozite atrase de la clientela de 1,79 miliarde de lei (499 mil. euro), fata de un sold al creditelor acordate clientelei de 1,33 miliarde de lei (334 mil. euro), avand astfel o pozitie confortabila pe lichiditate.
Sumele nou-atrase au fost plasate preponderent in titluri de stat, care au ajuns sa reprezinte 8% din activele bancii, in timp ce soldul creditelor a ramas relativ constant fata de inceputul anului, in conditiile in care vanzarile de noi imprumuturi au fost compensate de rambursarile facute de clienti.
Carpatica le-a mai cerut 28 de milioane de lei actionarilor, care vor vota in privinta majorarii de capital luna aceasta. In urma majorarii, capitalul social al bancii ar ajunge la 229 de milioane de lei (54 mil. euro). Hoanta spune ca banca nu va mai avea nevoie de capital suplimentar dupa aceasta operatiune, indicatorul de solvabilitate ramanand (in conditiile actuale) peste pragul de 10% chiar si in scenariul pesimist al testului de stres derulat recent de BNR.

Creditarea, orientata catre companii
Finantarile acordate de Carpatica merg acum preponderent catre firmele mici si companii, activitatea pe zona de retail fiind mult redusa. Banca nu a avut traditional un apetit ridicat pentru retail, creditele acordate clientilor individuali reprezentand circa 14% din portofoliu in prezent, trendul fiind de scadere a ponderii.
Hoanta se asteapta ca la Carpatica nivelul creditelor neperformante sa evolueze ceva mai bine comparativ cu piata, in conditiile in care banca are o expunere mica pe zona creditelor de retail fara garantii, care dau cele mai mari dureri de cap bancherilor. Banca are in portofoliu circa 12.000 de firme carora le-a acordat credite, dintre care 4.000 sunt de dimensiuni mari, iar restul de talie mica si medie.
Banca a negociat cu 1% dintre clienti restructurarea creditelor. In volum, aceasta inseamna 4% din sumele totale.