În urmă cu doar doi ani Deutsche Bank se visa „singura bancă cu adevărat universală din Europa“, singurul colos capabil să-şi măsoare puterile cu jucătorii de categorie grea de pe Wall Street.
Acum se vorbeşte despre naţionalizarea băncii şi despre un posibil deficit de capital de aproape 20 de miliarde de euro. Spre comparaţie, Deutsche Bank are o capitalizare de piaţă de 17,5 miliarde de euro.
În 2014, când cele mai multe dintre băncile europene se retrăgeau din faţa anemiei pieţelor şi înăspririi reglementărilor, creditorul german a ales să meargă contra curentului, scrie Financial Times. La două săptămâni după ce Barclays, eternul rival britanic al Deutsche, a capitulat în faţa presiunilor pieţei şi a renunţat la divizia de tranzacţionare a datoriilor, banca germană a lansat un plan pentru strâgerea unui capital de opt miliarde de euro. Mutarea avea ca scop, în parte, creşterea cotei de piaţă cât timp rivalii aveau probleme. Schema a fost un eşec: pieţele nu s-au înviorat şi reglementările au continuat să se înăsprească. Cei doi directori executivi de atunci, Jürgen Fitschen şi Anshu Jain, s-au retras de la conducere. Banca de investiţii a Deutsche a căzut de pe podium, iar capitalul său este acum analizat în profunzime. Noul CEO John Cryan, trecut prin şcoala UBS, s-a angajat în misiunea dureroasă de a tăia ambiţiile globale ale Deutsche.
Cele mai recente teste de stres pentru sistemul bancar efectuate de autorităţile europene arată că Deutsche Bank are o poziţie slabă a capitalului în comparaţie cu alte mari bănci din Europa, dar nu cea mai slabă. Însă teste efectuate de prestigiosul institut de cercetare economică german ZEW au găsit că Deutsche ar avea cel mai mare deficit de capital, de 19 miliarde de euro, dintre 51 de bănci europene luate în considerare, notează Reuters. Testele au fost efectuate folosind metodele Rezervei Federale americane.
„Băncile europene nu au suficient capital pentru a face faţă pierderilor aşteptate dacă vine încă o criză financiară“, spune ZEW.
Profesorul de finanţe Sascha Steffen de la ZEW a lucrat cu echipe de cercetători de la universităţile New York şi Lausanne pentru efectuarea testelor folosite de Fed anul acesta şi de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) în 2014 pentru a compara necesarul de capital şi ponderea datoriei în capital. Utilizând modelul de la Fed, analiza a descoperit că 51 de bănci europene au nevoie de capital de 123 de miliarde de euro. Cele mai mari găuri au fost găsite la Deutsche Bank, Société Générale (13 mld. euro) şi BNP Paribas (10 mld. euro). Société Générale şi BNP, bănci franceze, au capitalizări de piaţă de 26 mld. euro şi de 55 de miliarde de euro.
Deutsche Bank nu a fost de acord cu calculele ZEW. „Există teste de stres oficiale ale Autorităţii Bancare Europene care au verificat cum se comportă capitalul în diferite condiţii adverse, foarte dificile, şi acestea au găsit că Deutsche Bank nu are o nevoie acută de capital“, se arată într-un comunicat al băncii.
Testele de stres ale EBA de anul acesta nu au avut ca scop descoperirea găurilor din capital, însă, spune Steffen de la ZEW, deficienţele identificate pot fi remediate.
„SUA au tras propriile lor concluzii şi au implementat măsuri cuprinzătoare pentru recapitalizarea sistemului bancar american începând cu 2008. Lipsa de voinţă politică înseamnă că aceasta nu se va întâmpla în Europa“, a mai spus cercetătorul.
Un alt analist, Martin Hellwig, directorul institutului de cercetare a binelui colectiv Max Planck, crede că Deutsche Bank este vulnerabilă la crize şi că singura modalitate de a proteja banca de şocuri este de a o naţionaliza.
Hellwig şi-a expus ideile într-un interviu pentru portalul economic de limbă franceză fr.express.live şi a tras această concluzie pe baza rezultatelor celor mai recente teste de stres europene.
Potrivit analistului, testele de rezistenţă arată că instituţia bancară germană ar putea fi în pericol dacă vine o nouă criză financiară.
O recesiune nu ar duce neapărat la prăbuşirea Deutsche, dar i-ar provoca mari probleme financiare, explică economistul.
Banca nu are suficient capital pentru a rezista unei crize profunde şi prelungite şi pentru că este o instituţie foarte mare, problemele ei ar avea un impact periculos asupra întregului sistem financiar. Până acum, continuă Hellwig, guvernul german doar foarte rar a intervenit pentru a salva băncile, însă preluarea controlului lor de către guvern, prin cumpărarea de diferite părţi, va deveni o necesitate deoarece băncile nu-şi mai pot depăşi problemele.
Hellwig citează exemplul Suediei, care a naţionalizat temporar mai multe bănci în urmă cu 20 de ani pentru a le permite să supravieţuiască.
El a amintit că participarea statului la băncile “too big too fail“ prin banii contribuabililor ar putea genera guvernelor venituri sub forma dividendelor. De asemenea, naţionalizarea ar putea aduce oportunitatea modernizării lumii bancare.
