Indicele Robor cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut uşor miercuri la 1,79%, de la 1,8% ieri, indicele rămânând astfel peste nivelul dobânzii de politică monetară a BNR, de 1,75%, rămas neschimbat din august 2015.
Şi în cazul indicelui Robor la 6 luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, scăderea a fost imperceptibilă, la 1,87% faţă de 1,89% cu o zi în urmă.
Dobânzile pe piaţa interbancară au explodat în luna septembrie şi primele zile din octombrie, urcând spre 2% în cazul scadenţelor scurte şi ajungând în jurul nivelului dobânzii-cheie pentru scadenţele de peste o lună. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a crescut ieri la 1,8%, mai mult decât dublu faţă de nivelul de la începutul anului. La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an era de 0,87%.
Pentru a calma tensiunea din piaţa interbancară, BNR a decis ieri să injecteze în piaţă 9,35 mld. lei, nivel maxim de după 2013. Banca centrală nu a mai făcut operaţiuni repo (tranzacţii prin care băncile obţin lichiditate garantând cu anumite tipuri de colateral), din august 2015. Interesului băncilor pentru aceste operaţiuni de refinanţare reflectă nivelul modest al lichidităţii din piaţa monetară interbancară, vizibil şi din creşterea ratelor de referinţă ROBOR.
Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. El se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.
