Întrebarea anului 2012: Cum injectăm bani în economie când bugetul şi băncile se restrâng

29 nov 2011 Autor: Razvan Voican

Marea întrebare a anului 2012 va fi cum se poate injecta "substanţă financiară" în economie într-un context în care politica fiscală dă un impuls prociclic de contracţie, iar creditul se va scumpi din cauza evaporării lichidităţilor externe, spune Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen, a doua mare bancă de pe piaţă.

Bancherul crede că România trebuie să-şi creeze alţi piloni de finanţ are, să se gândească la mecanisme mai inovative, eventual tangente la piaţa de capital, atât timp cât nu se va putea baza nici pe cheltuieli bugetare mari, nici pe credite bancare generoase, nici pe finanţări de pe bursa locală.

"Se conturează un tip de evoluţie în 2012 care va fi prociclică. Atât din punctul de vedere al politicii fiscale, care dă un impuls de contracţie economică prin noua ţintă de deficit bugetar, cât şi din punctul de vedere al disponibilităţii finanţărilor bancare." Cercel afirmă că speranţele de ieftinire a creditului - în principal a celui în euro - ar trebui lăsate deoparte. "Nu putem asista la o ieftinire a creditelor, ci dimpotrivă. Trebuie înţeles foarte clar că raritatea resurselor în euro presează preţul creditelor în euro. Poate pe lei presiunea nu este aceeaşi pentru că BNR continuă să facă injecţii de lichiditate." El spune însă că nevoia de lichiditate în euro ajunge să influenţeze şi preţurile la lei pentru că unele bănci recurg la operaţiuni de swap pentru a-şi acoperi necesarul de valută.

Bancherul susţine că dintre toate componentele care formează costul unui credit, doar segmentul legat de costurile generale ale băncilor poate suporta optimizări, pentru că în rest - fundingul, costul capitalului şi pricingul creditului - toate suferă de prociclicitate şi presează în sensul scumpirii.

Ce se poate face pentru ca măcar canalul creditării în lei să rămână accesibil? "BNR trebuie să-şi consolideze poziţia de creditor net al sistemului bancar şi să injecteze lichidităţi dacă ne punem problema stimulării creditului în moneda locală." Băncile deţin portofolii importante de titluri de stat şi astfel pot accesa cu uşurinţă refinanţări de la BNR, care deja de şapte săptămâni organizează lunea operaţiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat). BRD are titluri de stat de peste 1,3 mld. euro, reprezentând circa 12% din bilanţ. Aproximativ 65% din portofoliu este în lei, iar restul în euro.

Pornind de la realitatea că spre deosebire de alte ţări din regiune România nu a reuşit în 21 de ani să-şi construiască o piaţă de capital care să funcţioneze ca alternativă la canalul bancar, fondurile europene au rămas o eternă speranţă, iar sistemul bancar local este prins în tumultul extern care nu mai face diferenţieri în cadrul regiunii, şeful pieţelor financiare de la BRD avertizează că România va fi afectată vrând-nevrând prin mecanismul rece al ponderării activelor bancare la riscul pe care îl implică din cauză că ţara este evaluată cu o cotă de risc ridicată.

"Banca locală face alocare de capital pentru o grupă de active într-o anumită proporţie, pe când banca-mamă este nevoită să aloce într-o proporţie mai mare din cauza ponderării activelor la un risc ridicat. Nici titlurile de stat nu scapă de corecţie din cauză că ratingul de ţară este slab. Ai vrea să aduci capital suficient dacă piaţa ţi-ar permite; dar la preţurile actuale se concretizează de la sine cealaltă alternativă." Iar "cealaltă alternativă" în seamnă ajustarea bilanţului pentru că un bilanţ mai mic presupune cerinţe de capital mai reduse.

Cercel spune însă că nu există niciun pericol ca Société Générale, banca-mamă a BRD, să taie din liniile de finanţare. "Liniile rămân, doar că trebuie realizată o diversificare a resurselor în afara grupului, fără a fi vorba de vreun proces brutal." Finanţările de la Soc- Gen acoperă circa 16-17% din necesarul BRD, iar pentru a realiza această diversificare banca locală se gândeşte ca anul viitor să emită obligaţiuni externe în cadrul unui program de tip EMTN, având deja aprobat un plafon de 600 mil. euro.

Soluţie de finanţare a proiectelor de infrastructură: un vehicul special în care să participe şi statul şi băncile

Din bursă e greu de crezut că se mai poate face ceva, deşi ar fi prins bine să avem o piaţă locală solidă ca tampon la scumpirea lichidităţii pe piaţa externă, bănci locale ar fi foarte costisitor de creat acum, iar dacă s-ar ajunge ca statul să preia o bancă, ar fi vorba deja despre o situaţie foarte dificilă, despre încercarea de a proteja ceva şi de a evita o situaţie şi mai gravă, nu despre a aduce substanţă anticiclică în economie.

Ce alte soluţii ar putea fi folosite pentru a impulsiona totuşi economia în pofida constrângerilor bugetare şi bancare? Claudiu Cercel crede că ar putea fi înfiinţat un vehicul special la care să participe atât statul cu active din proiectele de infrastructură, cât şi bănci locale, şi care să atragă investiţii externe. "Ar mai trebui un manager cunoscut, aşa cum este Franklin Templeton, care să ştie infrastructură şi care să facă emisiuni de bonduri pe pieţele internaţionale.

Cred că ar fi o soluţie care ar putea mişca şi proiectele în parteneriat public-privat." Cercel se gândeşte la un proiect care să nu fie afectat de disciplina bugetară şi de tensiunile de pe piaţa bancară şi care să fie structurat ca pondere între stat şi privat astfel încât să fie eligibil şi pentru atragerea de fonduri europene.

Vehiculul respectiv ar putea crea şi opera proiecte de infrastructură, le-ar putea revinde sau realiza în regim BOT (build, operate, transfer).

Structura ar putea funcţiona relativ similar Fondului Proprietatea, despre care Cercel spune că a făcut paşi foarte importanţi la nivelul transparenţei companiilor din portofoliu, ceea ce contează mult în momentul solicitării de finanţări. "Oricum ar fi, avem nevoie şi de un pilon local care să ne permită să câştigăm un beneficiu de diversitate a canalelor prin care putem injecta lichiditate în economie."

 
Cuvinte cheie:
Claudiu Cercel
, BRD-SocGen
, bani
, economie

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide