"Dacă este vorba de câmpul nostru de manevră, am zis că mai este încă ceva, cu definiţie restrânsă a politicii monetară, adică doar rata dobânzii. Dacă introducem şi rezervele minime obligatorii, mai este câmp bunicel", a afirmat şeful băncii centrale.
Guvernatorul BNR a arătat că aşteaptă de la bănci continuarea reducerii dobânzilor la creditele în lei, mai ales pentru companiile performante.
"Deciziile trebuie să fie bine cumpănite (...) Prefer o întârziere din partea lor decât să coboare dobânzile şi apoi să revină sau ia decizii ulterioare de creştere. Pe orice canal de transmitere a politicii monetare, accept o anumită întârziere", a adăugat Isărescu.
El a arătat că mesajul BNR nu e neapărat legat de a crea o tendinţă impusă, fiind mai degrabă în interesul băncilor comerciale să coboare mai repede dobânzile la credite, pentru că indicatorii lor depind de soldul creditării.
"Deci este în interesul lor, asta ca să dispară orice comentarii că le dăm indicaţii. Cunoaştem foarte bine datele sistemului bancar româneasc şi de aceea am spus că este în interesul băncilor să coboare cât mai repede şi până la nivelul la care cerera de credite se va revigora. Eu, personal, cred foarte mult că cererea scăzută a fost determinată şi de costul ridicat", a continuat şeful băncii centrale.
El a criticat băncile cu nivel mare de credite neperformante că tratează similar atât clienţii buni, cât şi clienţii rău-platnici.
"N-are rost unui client mare, o întreprindere profitabilă, să-i ceri o dobândă de 8-9% (...) Creşterea profitului băncilor nu va veni din marjă, ci din volum. Orice negustor ştie că pe termen lung nu câştigi din marjă, ci din volum", a mai spus Isărescu.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,25% la 4% pe an, minimul istoric, în linie cu aşteptările analiştilor, şi a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în euro.
Banca centrală a redus în acest an rata dobânzii de politică monetară în mai multe etape, de la nivelul de 5,25% pe an, stabilit în martie 2012. Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie (de la 5,25% la 5% pe an), aceasta fiind urmată de încă două ajustări, în august (la 4,5% pe an) şi în octombrie (la 4,25% pe an).
Analiştii au anticipat decizia BNR de marţi şi prevăd de asemenea posibilitatea reducerii dobânzii cheie la 3,75% anul viitor. În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, aceştia estimează că anul viitor ar putea fi diminuate de la 15% la 12%, iar pentru cele în valută s-ar menţine la 20%.
BNR atrage atenţia că riscurile asociate prognozei actualizate provin în principal din mediul extern, fiind legate de volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi ale variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
