Regretele guvernatorului

Isărescu, BNR: Eşecul generaţiei noastre a fost că nu le-am spus celor tineri cât de greu este să construieşti o piaţă valutară funcţională

26 feb 2016 Autor: Liviu Popescu

Eşecul generaţiei guvernatorului BNR Mugur Isărescu, cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume, şi implicit a veteranilor sistemului bancar, este că nu a transmis către cei tineri cât de greu se construieşte o piaţă funcţională. După un sfert de secol, lumea încă nu înţelege ce este supravegherea prudenţială, susţine Isărescu.

„Încă se consideră că BNR trebuie să ia fiecare credit şi să îl con­tro­leze. Sunt patru milioane de cre­dite în România. Vrem libertate fă­ră res­pon­sabilitate. Nu merge. Ideea de clauză abuzivă este precum viciul ascuns la o marfă. Clauzele abuzive se do­ve­desc nu cu strigăte, ci în instanţe. Altfel, sin­gura soluţie este revenirea la contracte stan­dard“, a afirmat ieri guvernatorul Isărescu la o conferinţă aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieţei valutare din România.

Tranzacţiile valutare în 1991, anul în care economia românească a încercat să-şi re­găsească echilibrul, se ridicau la circa o ju­mă­tate de milion de dolari zilnic, adică toate tran­zacţiile din două săptămâni erau sufi­cien­te pentru a achiziţiona un vapor cu pă­cu­ră. La un sfert de secol de la redes­chi­derea pieţei valutare în România, tran­zac­ţiile se ridică la circa 1,5 miliarde de euro zilnic.

„Când vorbim despre trecerea leului la convertibilitate, ne comparăm de regulă cu Cehia, Ungaria. Şi spunem că am fost în urmă. Şi aşa a fost. Am început în ‘90 şi în 2006 liberalizam în totalitate conturile de capital.“

Banca Naţională împreună cu guver­nul au decis în februarie 1991 deschiderea pieţei interbancare ca instrument al pieţei libere.

Alte decizii luate de BNR şi de guvern în acel an au mai fost: schimbarea parităţii oficiale, începând cu 1 aprilie 1991, de la 35 lei/dolar la 60 lei/dolar şi unificarea, la 11 noiembrie 1991, a cursului oficial cu cel al pieţei interbancare.

„La nivel istoric şi România s-a mişcat destul de repede şi faptul că după zece ani de la liberalizarea conturilor de capital conver­tibilitatea deplină a leului a rezistat şi la o criză majoră fără mişcări mari de curs“, a mai spus Isărescu.

Jucătorii de pe piaţa valutară de la Bucureşti au derulat, în medie, tranzacţii de 1,5 mld. euro în fiecare zi lucrătoare din anul 2015, în creştere cu aproximativ 70 de milioane de euro faţă de media zilnică din anul precedent, potrivit datelor BNR.

 

 

Continuarea pe ZFCorporate

ZF Corporate este serviciul de business intelligence al Ziarului Financiar. Pentru a putea avea acces la informatii trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Agricultură, Energie şi altele) - vezi prezentarea video a ZFCorporate. Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau daniel.mircioiu@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2016

 
Cuvinte cheie:
Isarescu
, refuz
, bnr
, esec
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide