"La nivelurile actuale ale infaţiei şi prognoza de luni, nu pot să neg că nu ar fi spaţiu de reducere a ratelor", a spus Isărescu.
BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record. Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).
CA al BNR a decis miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale.
Astfel, banca centrală va reduce dobânda de politică monetară la 2,25% începând de joi, 5 februarie, aceasta reprezentând a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut, când a aplicat o scădere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. Din august 2014, au fost operate patru reduceri, din care ultima la începutul acestui an.
O nouă reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale ar aduce însă rata de referinţă sub nivelul inflaţiei programat pentru acest an, ceea ce ar echivala, cel puţin până la finalul anului, cu o rată cheie negativă.
Isărescu a arătat că decalajul de dobândă faţă de alte state s-a redus având în vedere şi faptul că diminuarea inflaţiei a fost mai accentuată în România, chiar dacă în regiune există şi ţări cu deflaţie.
El a explicat că inflaţia a evoluat sub estimările iniţiale ca urmare a declinului preţului petrolului pe plan mondial, alături de persistenţa deficitului de cerere, consolidarea percepţiilor privind anticipaţiile inflaţioniste şi întârzierea revenirii economiilor din zona euro şi alte state europene.
"Pe scurt, ţinem cont de ce se întâmplă şi ce fac băncile centrale din zonă, dar deciziile sunt determinate în principal de factori interni", a spus Isărescu.
Anterior, oficialul BNR a arătat că banca centrală analizează cu atenţie relaxarea monetară prin reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), pe care le-a catalogat ca un instrument puternic, procesul putând fi reluat abia în primăvară-vară.
Isărescu a explicat că RMO au reprezentat restricţii extrem de puternice legate de creditul în valută, punctând că în Europa nicio ţară nu a ajuns la niveluri de 40%.
"Reducerea este foarte greu s-o faci în aceiaşi paşi mari. Este făcută pentru că factorul care ne-a determinat, creşterea explozivă a creditului în valută şi greutatea de a controla acest proces în condiţiile liberalizării contului de capital şi al privatzării băncilor, care cerea o măsură puternică, nu mai există. Creditul în valută nu mai este acum o problemă", a continuat Isărescu.
El a afirmat că banca centrală nu se grăbeşte cu măsurile de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru că efectele trebuie bine analizate, fiind un instrument foarte puternic.
"Faptul că are loc această reducere a dependenţei de creditul în valută este un element pozitiv şi pentru politica monetară şi pentru ţară. Avem o capacitate mai mare de a transmite politica monetară în economie (...) Eliberăm bani din RMO, deci din rezerva României. Trebuie să vedem impactul mai degrabă psihologic, pentru că avem o rezervă mare (...) Procesul va continua, dar este mai de durată (...) Rezerva a înseamnt o imobilizare a liniilor de creditare de la banca mamă la fiică pentru ca aceasta să dea mai puţine credite în valută", a continuat Isărescu.
Ultima intervenţie a BNR pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute la 10%.
