Bănci și Asigurări

Isarescu i-a ars pe speculatorii pe euro lasandu-i fara lei

Isarescu i-a ars pe speculatorii pe euro lasandu-i fara lei
19.10.2008, 19:16 504

In loc de castig, speculatorii straini care au pariat in ultimele trei saptamani pe cresterea cursului euro fata de leu se vad nevoiti sa contabilizeze pierderi de zeci de milioane de euro, dupa ce BNR a lasat piata fara lichiditati, fortandu-i astfel sa isi inchida pozitiile pe minus.

"Isarescu (guvernatorul BNR, n. red.) i-a ars acum pe speculatori. Cred ca este cea mai mare pierdere pe care or sa o ia strainii pe Romania", a comentat un dealer.
Isarescu a avertizat miercuri, intr-o conferinta de presa extraordinara ca cine vrea sa speculeze pe leu trebuie sa aiba lei. El a aratat ca banca centrala a intervenit direct pe piata valutara deoarece constatase "anomalii" si avea indoieli privind realitatea cotatiilor afisate de banci. Toate numele grele din lumea financiara, de la Morgan Stanley la Goldman Sachs, Barclays sau Calyon (banci care de fapt au probleme pe pietele locale, apeland la banii statului) au jucat contra leului.
Toti au cumparat agresiv valuta miercurea trecuta, fara sa aiba lei, pe care s-au gandit ca o sa-i imprumute la decontarea tranzactiilor, la doua zile dupa. BNR a vandut miercuri prin intermediul a doua banci locale - BCR si Raiffeisen- mai multe sute de milioane de euro, potrivit estimarilor dealerilor.
Vineri, cand aceste cumparari ar fi trebuit decontate, strainii au incercat sa imprumute lei de pe piata monetara, insa cum oferta era limitata, dobanzile au urcat spectaculos. Vineri speculatorii au platit chiar si 80% pe an pentru a atrage lei pentru o zi, insa chiar si la aceste niveluri nicio banca locala nu mai era dispusa sa ofere imprumuturi.
Conform surselor citate, unele tranzactii nu au fost decontate vineri pentru ca strainii nu au avut de unde sa ia lei, situatie care nu s-a mai intalnit niciodata pe piata. Nimeni nu stie cum se vor regla tranzactiile si cum vor fi platite penalizarile.
Practic, BNR a creat in ultimele saptamani o seceta de lichiditati pe piata. Dealerii estimeaza ca, prin interventiile derulate, banca centrala a scos definitiv de pe piata 3-4 miliarde de lei (echivalent a circa un miliard de euro). La aceste sume se adauga si cele atrase de Ministerul Finantelor, astfel ca in piata monetara nu mai sunt lei.
"Grosul pozitiilor speculative pe leu a fost al unor fonduri de hedging. Bancile mari de investitii au actionat ca brokeri pentru aceste fonduri, neputand sa isi asume pozitii atat de mari", comenteaza Ciprian Dascalu, trader al Millennium Bank.
Potrivit unor estimari, pozitiile speculative deschise pe piata locala se ridica la 1-2 miliarde de euro.
Strainii au imprumutat lei, pe care i-au vandut contra euro, mizand pe o crestere a cursului. Astfel, cand ar fi vandut valuta la un moment ulterior, ar fi obtinut un castig care sa le permita sa ramburseze imprumutul si dobanda si sa ramana cu profit. Analistii straini s-au grabit din nou sa anunte o depreciere puternica a leului, ca si in ianuarie, pe fondul ingreunarii accesului la finantari straine.
Un raport publicat de analistii Barclays la inceputul lunii indica o apreciere iminenta a euro spre 4,2 lei, pe fondul unei deteriorari a pozitiei Romaniei, care se bazeaza pe finantari externe pentru a-si acoperi deficitul de cont curent ridicat. BNR a intervenit insa pe piata cand cursul s-a apropiat de pragul psihologic de 4 lei pentru un euro.
Banca centrala a reusit printr-o serie de interventii sa opreasca cresterea cursului peste 4 lei/euro, limitand astfel posibilitatile de castig ale speculatorilor. Totodata, fara lichiditati pe piata, strainii pur si simplu nu au mai gasit lei de imprumutat pentru a putea sa continue jocul speculativ.
De altfel, lipsa posibilitatilor de a specula impotriva leului s-a vazut saptamana trecuta, cand cursul a scazut usor la Bucuresti, in timp ce forintul maghiar inregistra pierderi puternice. In disperare, strainii au inceput chiar sa vanda valuta pentru a-si inchide pozitiile, in conditiile in care nu mai gaseau finantare in lei. Vineri dupa-amiaza, euro a coborat la Bucuresti la 3,64 lei la sfarsitul sedintei de tranzactionare, in scadere cu peste 3% fata de nivelul de la deschiderea pietei, cand era cotat la 3,77 lei.
"Traderii straini nu au inteles ce li se intampla. Nu le venea sa creada ca BNR nu injecteaza lichiditati in piata cand dobanzile urca atat de mult. Cursul poate sa cada spre 3,6 lei pentru un euro sau chiar mai jos, in conditiile in care strainii vor continua sa isi inchida pozitiile", a comentat un dealer care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Banca centrala a continuat in aceasta perioada sa deruleze licitatii pentru atragerea de depozite pe o saptamana si nu a intervenit pentru a injecta lichiditati in piata.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank, considera ca am putea sa vedem chiar dobanzi de 50%-100% pe an pe piata interbancara pentru o perioada limitata, de doua-trei saptamani. "Consideram ca este mai bine pentru BNR sa penalizeze jucatorii care au speculat impotriva leului, in conditiile in care, desi fundamentele economice sunt slabe, nu justifica o depreciere atat de puternica a cursului. Nivelul rezervelor valutare este suficient de ridicat pentru a contracare o lipsa a finantarii straine", spune Chidesciuc.
La sfarsitul lunii septembrie BNR avea rezerve valutare de 26 de miliarde de euro, la care se adaugau rezervele de aur, in valoare de 2 miliarde de euro. 
Majoritatea analistilor locali au considerat necesara interventia BNR pentru a opri cresterea cursului in momentul in care pragul de 4 lei/euro era amenintat, argumentand ca depasirea acestui nivel ar fi periculoasa. Jumatate din creditul contractat de populatie este in valuta, iar deprecierea cursului alimenteaza si presiunile inflationiste.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc noteaza totusi ca BNR nu ar trebui sa permita o apreciere prea puternica a leului, deoarece ar putea sa incurajeze deschiderea unor noi pozitii speculative.
"Cursul ar trebui mentinut in intervalul 3,8-3,9 lei pentru un euro. Un nivel mai ridicat de curs va conduce probabil la o ajustare mai rapida a deficitului de cont curent."


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO