Dobânda Robor la 3 luni, indicatorul utilizat de bănci ca referinţă pentru costul creditelor de retail în lei, a revenit sub pragul de 3% pe an după ce a stat timp de şapte zile consecutiv peste acest nivel, ca efect al lipsei de lichiditate din sistemul bancar.
Indicatorul Robor la 3 luni crescuse cu circa un punct procentual într-o singură lună, dar situaţia s-a stabilizat după intervenţiile BNR, care a furnizat lichiditate băncilor prin trei operaţiuni repo, un element important fiind şi decizia băncii centrale de a continua relaxarea politicii monetare.
Robor a devenit un indicator urmărit de toată lumea, de la bancheri la clienţi, în contextul în care sistemul bancar se află în prezent într-un proces de înlocuire a portofoliilor de credite în valută cu credite în lei şi cel puţin pe segmentul clienţilor persoane fizice vânzările sunt aproape exclusiv în lei.
BNR a redus săptămâna trecută cu o jumătate de punct procentual dobânda-cheie la lei, la un minim de 3% pe an, şi cu două puncte procentuale, la 10%, rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei deţinute de bănci – ultima dintre măsuri având un impact direct asupra lichidităţii din piaţă.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a sugerat că banca centrală va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii, însă va analiza cu „foarte mare atenţie“ orice viitoare reducere a dobânzii-cheie, având în vedere traiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung.
TotodatÂ, BNR a intervenit din nou în mod direct pe piaţă la finalul săptămânii şi a injectat 4,5 miliarde de lei printr-o operaţiune repo la care au participat opt bănci. La operaţiunile repo băncile primesc lichiditate pentru care garantează cu titlurile de stat deţinute în portofoliu.
„Injecţia din cadrul operaţiunii repo amplifică semnalele care susţin că banca centrală a trecut în poziţia de creditor net vis-à-vis de sistemul bancar. Totuşi, faptul că ratele de dobândă pe termen scurt au coborât sub pragul dobânzii-cheie sugerează că anumiţi participanţi la piaţă consideră că alţi administratori de lichiditate au atrsa de la banca centrală sume ce le depăşesc nevoile“, consideră Vlad Muscalu, economistul şef al ING Bank.
BNR a reluat operaţiunile repo la jumătatea lunii septembrie după o pauză de cinci luni, caracterizată de lichiditate abundentă pe piaţă. Mişcarea băncii centrale a venit în contextul în care dobânda Robor la 3 luni a crescut cu circa un punct procentual într-o singură lună. Indicatorul Robor a atins un maxim de 3,1% pe an pe parcursul acestui episod de volatilitate.
Creşterea dobânzilor interbancare a venit tocmai în momentul în care bancherii se pregăteau de actualizarea dobânzilor la împrumuturile acordate. Acest lucru înseamnă că persoanele cu credite bancare în lei trebuie să plătească rate lunare mai mari în perioada următoare.
Creşterea cu un punct procentual a dobânzii înseamnă o rată mai mare cu circa 100 de lei la un credit ipotecar de valoare medie. Creditele s-au actualizat la un nivel al Robor la 3 luni de 3% pe an, comparativ cu 2% în momentul precedentei actualizări - la finalul lunii iunie.
Dobânzile la lei au experimentat două perioade de volatilitate anul acesta. Un alt episod de volatilitate a avut loc în ianuarie, când indicatorul Robor la trei luni a crescut de la 2% la 3,5% pe an într-o singură săptămână. Lipsa de lichiditate din piaţă s-a văzut şi în creşterea randamentelor titlurilor de stat.
