Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că după 2013, când expiră actualul acord, România nu mai trebuie să apeleze la FMI, pentru a arăta pieţelor financiare că se poate descurca singură.
Declaraţia guvernatorului este surprinzătoare având în vedere că de-a lungul timpului a stat mai degrabă de partea FMI, iar public nu s-a opus încheierii niciunui acord. Deşi în toamna lui 2008, când izbucnise criza, susţinea că nu avem nevoie de FMI pentru că avem resurse, începutul anului 2009 l-a adus în postura de a justifica public, alături de preşedintele Băsescu, care se pregătea să candideze pentru un nou mandat de preşedinte, necesitatea rapidă a unui acord cu instituţiile financiare internaţionale - FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Isărescu a menţionat ieri, la seminarul "România încotro? Evaluări europene şi implicaţii asupra României", că nu este adeptul ajustării brutale a datoriei publice, aşa cum s-a întâmplat în anii '80. Atunci România a dat default, înfuriind bancherii internaţionali, Ceauşescu preferând să ramburseze apoi datoria până la ultimul dolar în loc să ajungă la o restructurare a acesteia.
Guvernatorul BNR a spus că ieşirea pe piaţa americană de acum o săptămână, în care Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,5 mld. dolari pe 10 ani, la o dobândă de 6,75% pe an, nu a fost deloc ieftină, dar trebuia plătit acel preţ pentru a reintra pe Wall Street. "Orice se poate spune despre împrumutul de pe piaţa americană, dar nu că a fost ieftin. Este un împrumut care vine după 16 ani, plăteşti acolo o primă de reintrare pe piaţă, plăteşti o primă de risc, aşa cum este percepută întreaga Europă în prezent."
Datoria externă a statului este de 22 mld. euro. Atâta timp cât economia nu creşte cu mai mult de 3% pe an, soldul datoriei va creşte în fiecare an.
În acest an, România trebuie să îşi refinanţeze datorii în lei şi valută de echivalentul a peste 17 mld. euro. În ultimul timp, dobânzile la lei la care se împrumută statul au scăzut spre 5,5%-6% pe an, dar în schimb la euro randamentele tranzacţionate sunt în creştere din cauza primei de risc alăturată Europei.
Resursele financiare în euro sunt mai greu de găsit şi mai scumpe. Din acest motiv, începând cu trimestrul patru al anului trecut BNR a devenit mai activă pe piaţa monetară internă pentru a asigura lichiditate în lei.
BNR a redus de la începutul anului de două ori dobânda, aceasta ajungând la 5,5% pe an, cel mai mic nivel din ultimii 21 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
