James Stewart, vicepreşedintele Raiffeisen Bank România, responsabil cu pieţele financiare, spune că dobânzile la lei vor continua să rămână scăzute mai mult timp, chiar dacă este posibil să mai crească uşor, dar ceva nesemnificativ.
”Dobânzile la lei vor rămâne scăzute mai mult timp. Banca Naţională a lăsat să se înţeleagă că nu se grăbeşte cu creşterea dobânzilor”, a menţionat Stewart într-o discuţie cu ZF la Viena, la Forumul Euromoney.
De mai bine de un an, dobânzile la lei au coborât sub 1% pe piaţa interbancară, ajungând la un nivel de 0,7% pe an pentru indicele Robor la 3 luni, folosit ca reper în acordarea de credite.
De doi ani, România are deflaţie şi supra-lichiditate în piaţa monetară, ceea ce ţine dobânzile la lei sub 1%. BNR ţine dobânda de politică monetară la 1,75% pe an.
Banca Centrală se aşteaptă ca inflaţia să revină pe plus în acest an, dar creşterea să fie mai mică decât estimările, ceea ce sugerează că va ţine dobânda la 1,75% pe tot anul.
În ultimele săptămâni, odată cu discuţiile legate de instalarea noului guvern şi problema deficitului bugetar, la care s-a adăugat creşterea dobânzilor pe pieţele monetare din Europa şi SUA, a dus la creşterea uşoară şi a dobânzilor la lei. Investitorii cer acum o dobândă uşor mai mare de la Ministerul Finanţelor pentru a împrumuta statul.
Una dintre temele discuţiilor de la Euromoney este legată de creşterea dobânzilor în Europa, ceea ce reprezintă un lucru bun, după cum a spus guvernatorul Băncii Austriei Ewald Nowotny.
Stewart spune că dobânzile mici, chiar şi în România, distorsionează economia, afectând încrederea deponenţilor.
Este şi cazul României? ”Da, este şi cazul României. Dobânzile mici ajută guvernul şi pe cei care se împrumută, dar îi afectează pe deponenţi”.
De creşterea dobânzilor (în Europa n.r) este bună pentru bănci? James Stewart spune că creştera se reflectă mult mai repede în nivelul dobânzilor la credite şi mai lent în creşterile de dobândă la depozite, ceea ce duce la creşterea marjei băncilor.
Băncile din Europa au nevoie de o profitabilitate mai mare pentru a putea să îşi cureţe bilanţurile afectate de creditele neperformante acumulate în timp, şi care nu au fost scoase la suprafaţă şi curăţate.
