Adoptarea euro începe să devină un obiectiv naţional, preşedintele Klaus Iohannis dând startul consultărilor pe această temă, pentru realizarea unui consens politic naţional şi adoptarea unei strategii naţionale şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, pentru integrarea în zona euro.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat ieri la Palatul Cotroceni pe premierul Victor Ponta şi pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, pentru a discuta despre procesul aderării României la zona euro. În urma discuţiilor s-a decis înfiinţarea unui comitet de coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru atingerea acestui obiectiv, potrivit informaţiilor transmise de Administraţia Prezidenţială.
Adoptarea euro rămâne singurul obiectiv care poate aduce repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007. „În perioada următoare, preşedintele României va organiza consultări cu partidele politice pentru identificarea unui consens politic naţional privind aderarea României la zona euro. Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic stabil şi predictabil.“
Adoptarea euro este marea ambiţie a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat în fruntea BNR de un sfert de secol. Trecerea la moneda unică europeană ar reprezenta un alt obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă. În anul 2000 Isărescu a susţinut, din poziţia de premier, strategia de la Snagov - un plan pe şapte ani a cărui ţintă finală a fost integrarea în Uniunea Europeană (UE). Şi integrarea s-a produs în 2007.
Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a fost o perioadă „fără ţintă“. Iar acum obiectivul anunţat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).
Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării euro, iar a gândi numai în termeni de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sau volatilitatea cursului pare insuficient. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Extinderea crizei datoriilor în Grecia, Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat lipsa de Ñimunitate„ a apartenenţei la zona euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme structurale profunde. Iar atenţia s-a orientat în ultimii ani pe convergenţa reală, pe nivelul de trai. România îndeplineşte acum criteriile de convergenţă nominală, însă una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul pe cap de locuitor în România, aflat la jumătate din media UE.
Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate ţările care au aderat la UE sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil.
