Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, a spus că, din punctul de vedere al Băncii Naţionale, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro. ”Putem discuta cum şi când, dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci în dorinţa de a face o trecere lină, atunci când economia va fi suficient de competitivă şi pregătită.”
Viceguvernatorul BNR a ilustrat trecerea la euro cu două întâmplări din viaţa reală, în care diferite persoane l-ar fi întrebat ce impact are la nivel individual această măsură. ”În urmă cu câteva zile, ieşind dintr-o farmacie din Capitală, m-a oprit paznicul şi mi-a spus: “Vroiam de mult să vă întreb ceva. Când o să trecem la euro, salariul meu o să scadă, nu-i aşa?” “De ce spuneti asta?” l-am intrebat eu. “Pai eu am salariul in lei si euro creste fata de leu”, raspunde el. “Atunci veti avea salariul in euro” am replicat. “Da, dar daca euro va creste fata de leu, o sa castig mai putin” a insistat dansul. “Stati putin. Deci aveti acum sa zicem 2000 de lei” “1800” zice el; “Bun. Asta inseamna 400 euro. Daca maine intram in zona euro, veti primi 400 de euro. Euro mai poate sa creasca sau sa scada doar fata de alte valute, de exemplu, dolar, dar nu fata de leu, pentru ca leii dispar din circulatie. Totul va fi in euro si salariul dumneavoastra nu are de ce sa scada.” “Cum adica, nu vor mai fi lei? Asta nu stiam. Acum am inteles. Deci m-am linistit.” Iată că oamenii sunt preocupaţi de aspectul trecerii la euro şi că este util să explicăm în ce constă aceasta, chiar la nivel de detaliu”.
El a continuat şi a povestit şi despre o discuţie asemănătoare cu un văr. ”Nu este prima oara când sunt întrebat lucruri concrete despre trecerea la euro. De exemplu, am un văr în Drobeta Turnu Severin, pensionar şi el şi soţia sa, care era preocupat de faptul că pentru pensia soţiei, de 900 de lei, ar urma să primească doar 2 bancnote de 100 de euro. Deşi având aceeaşi valoare, impactul psihologic de a vedea că după o muncă de o viaţă primeşti la pensie 2 hârtii nu trebuie subestimat.
Voinea susţine că trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede, ci este un proces complex, cu implicaţii dintre cele mai diverse şi profunde, şi nu poate fi declanşat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate.
”Banca Naţională a României face tot ce depinde de ea pentru a pregăti şi facilita acest proces. Rata inflaţiei este chiar mai scăzută decât media europeană, iar rata dobânzii este la un minim istoric. Am redus şi continuăm să reducem nivelul rezervelor minime obligatorii în direcţia alinierii la buna practică europeană, şi am îngustat coridorul din jurul ratei dobânzii de politică monetară, putând spune că dobânda de referinţă pentru bănci este de fapt 0,25%. Am creat condiţiile ca lichiditatea în exces din piaţă să ofere resurse pentru creşterea creditării companiilor. Am asigurat şi asigurăm stabilitatea financiară. Bugetul de stat nu a trebuit să contribuie cu nici un ban pentru sectorul bancar, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în majoritatea statelor europene. Sectorul bancar este adecvat capitalizat, iar rata creditelor neperformante s-a redus în ultimii 3 ani de la 22% la 9%, în timp ce gradul de acoperire prin provizioane este ridicat (57%). Vă informez pe această cale că în anul 2018 vom realiza evaluarea comprehensivă a activelor sectorului bancar (AQR) şi testul de stress european. A fost constituit un comitet director al acestui AQR, din care fac parte şi reprezentanţi ai Autorităţii Bancare Europene, Comisiei Europene şi – cu statut de observator - FMI.”, a spus viceguvernatorul.
Vedeţi AICI mai multe declaraţii ale viceguvernatorului BNR Liviu Voinea.
Liviu Voinea a ţinut acest discurs, prezentat pe pagina de prezentări a BNR, în cadrul unei conferinţe pe teme economice realizată de Profit.ro.
