Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, spune că banca centrală se aşteaptă în acest an la o creştere economică „solidă, mare”, de peste 5%, dar unde se acumulează tensiuni.
„Se acumulează tensiuni în economie, dar la precedentele două şedinţe de politică monetară această acumulare de tensiuni nu a fost suficient de puternică pentru a ne determina să acţionăm. Probabil că momentul se apropie”, a spus viceguvernatorul la ZF Live.
Institutul Naţional de Statistică va anunţa luni, 14 august, primele estimări legate de creşterea economică din T2 şi din S1. În T1, creşterea economică a fost de 5,7%, peste estimări.
„Noi, deşi nu publicăm prognoza noastră de creştere economică, pot spune că am revizuit intern prognoza noastră în creştere, deci ne aşteptăm pe ansamblul anului, nu aş vrea să vorbesc despre un trimestru sau altul, la o creştere solidă, mare, peste 5%.”
Majoritatea analiştilor consideră că economia creşte peste potenţial (3-4% pe an), ceea ce va implica o corecţie în viitor.
Voinea a spus: „Dacă întrebi un bancher central de o astfel de creştere, se va uita la potenţialul de creştere a economiei şi va compara cu acest potenţial. Acum şi potenţialul creşte, pentru că potenţialul este dat strict matematic, dacă vreţi este dat de modificarea seriilor matematice din trecut.”
Guvernul PSD-ALDE se bazează pe o creştere economică de peste 5,2% pe tot anul şi pe încadrarea într-un deficit bugetar de sub 3% din PIB, ceea ce va fi destul de greu de realizat, având în vedere majorările salariale de la stat şi veniturile bugetare sub aşteptări. Guvernul Tudose vrea să majoreze din nou accizele la combustibil pentru a face rost de mai mulţi bani la buget.
După mai bine de doi ani în care creşterile de preţuri au fost de „zero şi ceva”, dacă nu chiar au scăzut, inflaţia a reînceput să crească, BNR estimând pentru finalul anului un nivel de peste 1,9%, peste prognoza de la începutul anului.
Voinea a spus că BNR nu poate rămâne cu dobânzile sub inflaţie (dobânda de politică monetară este de 1,75%), iar în aceste condiţii dobânzile vor creşte.
„De la un punct în sus dobânzile vor creşte, dar încă nu am ajuns în acel punct. Nu este vorba numai de inflaţie, ci de mai mulţi indicatori la care ne uităm.”
Pe interbancară, dobânzile sunt sub rata de politică monetară pentru că există un exces de lichiditate în piaţă, care nu îşi găseşte o contrapondere în creditare.
Indicatorul de referinţă pentru credite, ROBOR la trei luni, este de 0,8% pe an. Pe măsură ce cererea de bani va creşte - statul va avea în acest an un deficit de 3% din PIB, care trebuie acoperit – şi dobânzile interbancare vor creşte, ceea ce va însemna şi o majorare a dobânzilor la credite.
Voinea spune că din perspectiva BNR cursul valutar este stabil şi este dat de piaţă. „Uitaţi-vă că pe excesul de stabilitate cursul este stabil. Nu îl ţine BNR, de ce să îl ţină BNR?”
Cursul a fluctuat în acest an între 4,5 şi 4,58 lei pentru un euro, cu o creştere atunci când a picat guvernul Grindeanu, iar PSD căuta o nouă echipă.
De asemenea, analiştii se aşteaptă ca pe măsură ce informaţiile legate de deficitul bugetar devin mai puternice, într-un sens negativ, şi cursul să crească.
