Bănci și Asigurări

Lovitură de teatru la CSA: un şef de sucursală, propulsat direct preşedinte

Lovitură de teatru la CSA: un şef de sucursală, propulsat direct preşedinte

Autor: Iulian Anghel, Ciprian Botea, Sorin Pâslaru

21.09.2011, 00:10 4506

Un şef de sucursală de companie de asigurări de 35 de ani, absolvent de Spiru Haret, a primit votul comisiilor în Parlament pentru şefia CSA. În schimb a fost respins unul din cei mai experimentaţi oameni din industrie.

Votarea de către comisiile de spe­cia­litate ale Parlamentului a unui necunoscut, Romeo Ionuţ Comăniciu, în fruntea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în detrimentul unui om cu o vastă experienţă în asigurări, Cristian Constantinescu, a uimit ieri industria asigurărilor.

Şeful CSA este chemat să reglementeze o piaţă de 2 mld. euro al cărei echilibru este asigurat în extrem de mare măsură de încrederea în sistem şi profesionalismul celor care îl conduc.

Parlamentul trebuie să se pronunţe în plen asupra numirilor acceptate de comisii.

Specialiştii din asigurări s-au declarat sur­­prinşi de decizia parlamentarilor, afirmând că la CSA era nevoie de un om cu experienţă care şi-a demonstrat în trecut competenţele, mai ales că piaţa de asigurări trece în prezent printr-un proces radical


Constantinescu a comentat ieri pentru Mediafax decizia parlamentarilor din comisiile de specialitate afirmând că numirea la conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a unui şef de sucursală, care se ocupă de vânzările unui asigurător într-o zonă, este un semnal extrem de prost pentru investitorii străini din industrie.

"Conform fişei postului, un şef de sucursală are ca sarcină coordonarea activităţii de vânzări a unui asigurător într-o anumită zonă. El ştie să vândă asigurări. Ce se află în spatele unei poliţe, respectiv rezerve şi alte noţiuni tehnice, nici nu trebuie să ştie. Faptul că este propus şi, probabil, ales la şefia CSA va fi un semnal extrem de prost pentru investitorii străini, care vor înţelege că autorităţile nu sunt preocupate de acest domeniu, unul foarte important într-o economie."

Astra, de unde provine Comăniciu, a susţinut foarte mult proiectul PAID, de protecţie obligatorie împotriva dezastrelor naturale, proiect criticat dur luni de Cristian Constantinescu, care a afirmat că această societate este în faliment tehnic, sumele încasate nefiind la nivelul riscului asumat.

Constantinescu a afirmat în timpul audierilor la comisiile parlamentare reunite că problemele industriei asigurărilor au fost tratate cu superficialitate de autoritatea de reglementare. El a susţinut că mai multe societăţi de profil sunt în stare de insolvenţă, însă nimeni din conducerea CSA nu şi-a asumat curajul să semneze "certificatul de deces" al acestora. Mai mult, a susţinut că va evalua personalul CSA, precum şi al managerilor din industrie.

Cum s-a ajuns la această situaţie în Parlament? Mulţi dintre membrii PDL din Comisia de buget-finanţe au refuzat comentariile pe marginea subiectului respingerii lui Cristian Constantinescu. Totuşi modul în care a fost organizat votul în comisiile reunite de buget-finanţe ridică semne de întrebare.

Luni seară, în timpul votului asupra candidaturii lui Constantinescu, PDL a cerut vot secret şi l-a obţinut, întrucât alături de UDMR, independenţi şi minorităţi are majoritatea în comisii. Dar candidatul lor, adică Cristian Constantinescu, a fost respins cu 25 de voturi "împotrivă" şi 14 "pentru". Ieri votul pentru Romeo Comăniciu nu a fost secret, ci la vedere, el fiind votat cu 21 de voturi "pentru" şi 12 "împotrivă".

În iunie, când PDL a anunţat că îl susţine pe Constantinescu, el a fost audiat în Biroul Permanent Naţional (BPN - conducerea PDL) şi apoi i-a fost anunţată susţinerea. Romeo Comăniciu nu a fost audiat în acest for. Sau cel puţin parlamentarii consultaţi de ZF spun că nu-şi aduc aminte. De ce?

Purtătorul de cuvând al PDL, deputatul Sever Voinescu, a promis un răspuns, dar nu l-a oferit până la închiderea ediţiei. Preşedintele Comisiei de buget din Senat Ovidiu Marian (PDL) are un singur comentariu: "Nu comentez!".

Din rezultatele votului se observă că o parte din reprezentanţii coaliţiei din comisiile de buget au votat, practic, împotriva candidatului lor. Dar nu se ştie cine pentru că votul a fost secret. Nu au respectat parlamentarii PDL linia conducerii partidului sau partidul s-a răzgândit între timp? Senatorul Alexandru Mocanu, membru în Comisia de buget a Senatului, participant la dezbateri, admite că este posibil ca unii să nu fi respectat decizia partidului, dar afirmă că, votul fiind secret, se poate spune, la fel de bine, că cei care au votat împotrivă au fost din UDMR sau de la minorităţi. "PSD şi PNL nu ascultă de propunerile noastre. Şi de la noi sigur unii nu le-au ascultat."

El susţine însă că propunerea Comăniciu nu a venit de niciunde, ci el şi-a depus CV-ul la BPN în vară odată cu Constantinescu, partidul alegându-l atunci pe acesta din urmă. "Dacă această propunere a picat, atunci a venit următorul pe listă."

Cum s-au petrecut lucrurile din punctul de vedere al opoziţiei? "Ne-am trezit cu un CV pe masă. Ne-am dat seama că este propunerea grupării Scripcaru, că doar nu suntem copii", susţine deputatul PNL Eugen Nicolăescu, membru al Comisiei de buget-finanţe a Camerei.

Comăniciu este din Braşov, iar primarul Braşovului este George Scripcaru, un influent vicepreşedinte al PDL. De asemenea, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu, deputat şi membru în Comisia de buget a Camerei, este tot din Braşov. Nici Scripcaru şi nici Ialomiţianu nu au putut fi contactaţi pentru a explica dacă au avut vreun cuvânt de spus în această nominalizare.

Propunerea Comăniciu a stârnit ieri critici acide din partea opoziţiei care a susţinut că este martora unor reglări de conturi în interiorul PDL, după ce prima propunere, Constantinescu, a fost respinsă luni seară.

Deputatul PSD Petre Petrescu, membru al Comisiei de buget a Camerei, a anunţat că social-democraţii vor vota împotriva lui Comăniciu, întrucât sunt puşi într-o situaţie penibilă. "Suntem şi noi puşi într-o situaţie penibilă de indecizia unor oameni politici care încearcă să impună un om sau un altul."

Eugen Nicolăescu (PNL) a afirmat că, dacă la conducerea CSA va fi pus un om fără experienţă, uşor de manipulat, având în vedere şi vârsta pe care o are, atunci va exista o mare problemă, deoarece problemele cele mai importante ale economiei globale sunt cele financiare.

Constantinescu este singura propunere pentru CSA care luni seară a fost respinsă de comisii.

Un alt candidat al PDL pentru poziţia de membru şi vicepreşedinte al CSA, Constantin Buzoianu, a primit 32 de voturi pentru şi doar cinci împotrivă.

Propunerea PSD pentru poziţiile de membru şi vicepreşedinte al CSA, Tudor Baltă, a fost acceptată cu 37 de voturi "pentru" şi două "împotrivă", în vreme ce Doru Claudian Frunzulică, propus de UNPR pentru a fi membru în CSA, a primit 36 de voturi "pentru" şi trei împotrivă.

Noile numiri în CSA s-au făcut după ce în vara trecută a expirat mandatul a patru membri ai CSA din totalul de şapte - Angela Toncescu (preşedinte), Tudor Baltă (vicepre­şedinte), Constantin Buzoianu (vicepreşe­dinte) şi Corneliu Moldovan (membru).

Specialiştii din industria asigurărilor se declară surprinşi de decizia parlamentarilor şi spun că era nevoie de un om cu experienţă şi care şi-a demonstrat în trecut compe­ten­ţele, mai ales că piaţa de asigurări trece în prezent printr-un proces de schimbare radical. "Este o discrepanţă între numirea pe criterii politice a conducerii Comisiei de Supraveghere şi faptul că noi vorbim în acest moment de profesionalizarea pieţei, inclusiv a agenţilor de vânzări. Numirea politică are rolul ei, dar trebuie să luăm în calcul şi alte considerente. La conducerea instituţiei ar trebui numiţi oameni care să aibă experienţă la un anumit nivel în asigurări, nu doar oameni care să fi lucrat pur şi simplu în asigurări", spune Romeo Jantea, asociat în cadrul brokerului de asigurări şi pensii private Guild.

Violeta Ciurel, director al AXA Asigurări de Viaţă, unul dintre cei mai reputaţi manageri din industria românească a asigurărilor, afirmă că pentru această poziţie de preşedinte al CSA este necesar un om integru, profesionist. "Având în vedere perioada foarte dificilă care va urma, implementarea normelor Solvency II (de întărire a capitalului firmelor - n. red.) şi necesitatea creşterii gradului de protecţie al consumatorilor, este nevoie de specialişti foarte buni. Nu-l cunosc pe domnul Comăniciu. Nu ştiu care sunt criteriile după care a fost ales", a spus Ciurel.

Pe de altă parte, Radu Mustăţea, directorul Astra Asigurări, afirmă că Romeo Ionuţ Comăniciu a dat dovadă de profesionalism la sucursala de la Braşov. "Romeo Ionuţ Comăniciu a reunit două din sucursalele noastre de la Braşov, care împreună au afaceri de 7 milioane de euro. A devenit una din sucursalele noastre performante. A avut zeci de salariaţi în subordine şi sute de agenţi.", a spus Mustăţea. Directorul Astra spune că în niciun caz nu este vreo legătură între criticile pe care le-a adus sistemului PAID Cris­tian Constantinescu şi susţinerea de către Astra a PAID faptul că parlamentarii au decis să îl susţină pe un fost angajat al Astra pentru poziţia de preşedinte al CSA.

Companiile de asigurări trebuie să treacă începând cu 1 ianuarie 2012 la regimul de solvabilitate Solvency II, care va aduce un tratament mai dur al riscurilor şi cerinţe suplimentare de capital. CSA trebuie să supravegheze modul în care companiile se aliniază la noile cerinţe. Alte schimbări majore care au loc pe piaţă se referă la testarea agenţilor de vânzări şi transparentizarea contractelor.

"Cerinţele sunt foarte mari în acest moment, când se pregăteşte introducerea noului regim de solvabilitate. Ar fi de preferat ca la conducerea instituţiei să fie o persoană care are idee despre reglementare şi supraveghere, nu o persoană care s-a ocupat numai de vânzări. Nu comentez competenţele omului respectiv pentru că nu îl cunosc, dar dacă nu este specialist măcar să se înconjoare de specialişti", a spus Fănel Plopeanu, managing partner la compania de consultanţă în asigurări Senecta Consulting.

Tensiunile din jurul alegerii preşedintelui CSA sunt doar vârful aisbergului concurenţei dure de pe piaţă.

Pe piaţa asigurărilor s-au profilat în ultimii ani două tabere, dintre care una susţine, mai mult sau mai puţin făţiş, că asigurătorii străini scot din ţară capital prin plăţi supraevaluate pentru reasigurare şi astfel reduc deliberat profitabilitatea companiilor.

Cealaltă parte susţine că, dimpotrivă, reasigurarea este necesară şi companiile de asigurări care nu cumpără suficientă reasigurare, printre care sunt mai ales cele cu capital autohton, sunt expuse la risc şi ar putea să nu-şi plătească obligaţiile în caz de nevoie.

Această dispută numai Comisia de Supraveghere o poate arbitra, pentru că toate societăţile de asigurări sunt chemate să constituie rezerve stricte pentru eventualele daune şi să păstreze anumiţi coeficienţi de solvabilitate şi lichiditate. Spre deosebire de bănci, în asigurări au mai rămas două companii cu capital local, Astra şi Carpatica, dintre care prima a reuşit să ajungă pe prima poziţie la subscrieri şi a reuşit şi extinderea în Ungaria recent. Astra este controlată de omul de afaceri Dan Adamescu.

Un alt mare om de afaceri din România, Ion Ţiriac, are 45% din Allianz-Ţiriac Asigurări. Problema reasigurării a fost de altfel ridicată ieri şi la audierea lui Romeo Ionuţ Comăniciu, chiar de unul din parlamentarii PD-L, care l-a întrebat pe acesta ce poate face Comisia pentru a stopa eventualele ieşiri de capital prin reasigurare. "Prin reasigurare se pot face anumite scurgeri financiare în sensul repatrierii profiturilor către grupurile financiare străine care deţin companiile locale. Va trebui să stabilim un nivel maximal al reasigurării astfel încât capitalul să rămână în România, să nu mai fie transferat prin contracte de reasigurare. Aceste contracte pot fi controlate doar printr-o normă, care acum nu există", a spus Comăniciu, conform înregistrării video de la Parlament.

La audierile de ieri Comăniciu a fost vizibil încurcat de întrebările parlamentarilor opoziţiei şi nu a reuşit să le explice acestora foarte clar cum va încerca să supravegheze mai atent companiile de asigurări. El s-a limitat să spună doar că introducerea noilor standarde de solvabilitate Solvency II, care stabilesc o corelaţie mai strânsă între capitalurile asigurătorilor şi riscurile asumate, va uşura misiunea Comisiei de Supraveghere.

"CSA îşi va propune să fie mai fermă şi să urmărească cu mult mai mare atenţie decât până acum solvabilitatea şi rezervele pe care trebuie să le constituie societăţile de asigurare. Ştiţi dumneavoastră despre ce e vorba", le-a spus Comăniciu parlamentarilor, care s-au arătat nedumeriţi de ultima afirmaţie a acestuia.

Audierea lui Comăniciu a durat mai puţin de 15 minute, cea mai mare parte a timpului fiind însă ocupată de întrebările şi comentariile parlamentarilor. El a evitat să spună parlamentarilor că a absolvit Universitatea "Spiru Haret", iar în momentul în care a fost întrebat acest lucru s-a limitat să spună că a susţinut examenul de licenţă în cadrul Academiei de Studii Economice. "Faptul că aţi absolvit Spiru Haret spune multe despre competenţele dumneavoastră", a fost replica unui parlamentar.

Universitatea Spiru Haret este una dintre cele mai slab cotate instituţii de învăţământ superior de pe piaţa locală, aflată pe locul 22 în topul universităţilor clasate din categoria a III-a din cel mai recent clasament realizat de Ministerul Educaţiei. Instituţia a fost implicată în 2008 într-un scandal al diplomelor false, pentru că şcolariza 300.000 de studenţi şi avea sub 1.000 de profesori.

Contactat ieri de Ziarul Financiar, Comăniciu a refuzat să comenteze alegerea sa de către membrii comisiilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO