"Semnalele de la clienţi ne arată că au din nou dubii legate de viitorul lor financiar şi de aceea sunt precauţi la îndatorare. Vor să vadă care sunt condiţiile la credite, dar ezită să se îndatoreze suplimentar şi de multe ori interesul nu se concretizează în cereri de credit", spune vicepreşedintele pe retail al Raiffeisen Bank.
Până acum un an şi ceva el a fost vicepreşedinte pe risc.
În 2011 portofoliul de credite de retail al Raiffeisen a crescut cu 19%, până la 8,5 mld.
lei, în condiţiile în care volumele noi au sărit chiar cu 62%, fiind însă diluate de creditele ajunse la scadenţă. Aproape 60% din creditele pentru persoane fizice sunt în lei.
Kalinov spune că mare parte din volumele noi de credite au venit din refinanţări, ceea ce era şi de aşteptat, în condiţiile în care mulţi clienţi au realizat că este mai uşor de discutat cu o singură bancă.
În primul trimestru al acestui an Raiffeisen a fost însă percepută pe piaţă drept un jucător "absent" la creditul de retail. Kalinov spune că prezenţa mai redusă nu este legată de eventuale constrângeri de finanţare de la banca-mamă, ci se bazează pe o opţiune de strategie. "Stăm foarte bine la creditele negarantate. Ideea este că nu suntem interesaţi să vindem un singur produs, ci să avem relaţii solide cu «clienţi de casă». Cota de piaţă pe active nu mai este interesantă astăzi.
Abordarea noastră este să ne consolidăm un portofoliu de clienţi care să primească salariul, pensia, bursa în cont la noi şi pe această bază să beneficieze de condiţii mult mai bune atât la economisire, cât şi la creditare, rezultând o relaţie bancară completă." În prezent, banca vinde numai credite de nevoi personale în lei. La ipotecare merge doar "Prima casă" pentru că prea puţini clienţi au bani pentru avansul de 25% cerut de noile norme. La sfârşitul lui 2011 soldul creditelor acordate de Raiffeisen prin programul guvernamental "Prima casă", cu avans de numai 5%, trecuse de 140 mil. euro.
Kalinov spune că piaţa refinanţărilor de credite rămâne activă, inclusiv datorită faptului că aceste tranzacţii sunt exceptate de la restricţiile introduse de BNR prin noul regulament de creditare pe retail. "Pe de-o parte clienţii încearcă să obţină condiţii mai bune, pe de alta unele bănci sunt în măsură să profite de faptul că refinanţările nu sunt vizate de restricţiile de la BNR." Cum va fi 2012 pentru piaţa creditului de retail? "Va fi un an de stagnare", afirmă şeful retailului Raiffeisen, explicând că sistemul bancar nu s-a curăţat de datoriile care nu mai pot fi recuperate şi de-abia acum se înţelege problema şi se încearcă găsirea unei soluţii. În toamna lui 2010 bancherul stârnea rumoare în rândul colegilor de breaslă afirmând de pe poziţia de vicepreşedinte responsabil cu riscul că ar fi cazul ca băncile să recurgă la operaţiuni de write off (ştergere contabilă parţială/integrală a valorii unui credit) decât să alerge la nesfârşit după credite care în mod rezonabil nu mai pot fi recuperate intregal. În general, bancherii se tem ca un astfel de mesaj să nu fie perceput pe piaţă drept o invitaţie la neplată, însă Kalinov se arată convins că ajustarea valorii unui credit în funcţie de capacitatea de rambursare reală a unui client este o soluţie de luat în calcul.
"Adevărul încă nu este acceptat, dar va veni momentul în care va trebui să admitem că dacă vrem o creştere mai sănătoasă, trebuie să ajungem la o restructurare şi mai dură a creditelor. Mai bine te asiguri că recuperezi 80% dintr-un credit decât să pierzi 10 ani alergând după o iluzorie recuperare integrală. Din păcate, ne lipseşte viziunea din alte ţări. În SUA, de exemplu, abordarea este mult mai directă." Şi FMI remarca într-un raport recent că băncile pot face write off la credite neperformante numai după ce toate posibilităţile de recuperare a creanţelor au fost epuizate, ceea ce în România poate dura ani de zile.
În acelaşi context, Kalinov anticipează că din ce în ce mai multe bănci vor fi presate să recurgă la executări silite pentru recuperarea creanţelor. "Avem şi noi cazuri atunci când executarea devine inevitabilă. Cu siguranţă se va acumula un număr mare de locuinţe scoase pe piaţă, ceea ce va pune presiune în plus asupra preţurilor."
El spune că o mare parte din creditele restructurare în perioada crizei îşi revin, mai ales creditele în euro, iar banca sa recurge în continuare la astfel de soluţii care nu pot merge însă la infinit. "Când ajungi în situaţia de a restructura un credit pentru a treia oară mai bine îţi pui problema ce fel de write-down ai de făcut", spune fostul manager de risc.
Kalinov afirmă că o mare problemă este cu creditele în franci elveţieni: "perioada de 12 Ð 24 de luni în care poţi vedea dacă un credit îşi revine încă nu a expirat şi nu avem idee ce trend se va contura". Oricum, el nu recomandă trecerea unui credit de pe franci pe euro, de exemplu.
"Personal, nu aş schimba moneda creditului pentru că aceasta echivalează cu marcarea pierderii. Eu cred că pe termen mediu spre lung se va ajunge la o paritate mai bună şi cine poate plăti mai departe, chiar dacă efortul este mai mare, ar fi bine să rămână pe franc", spune Kalinov, menţionând că prin trecerea la altă monedă creşte foarte mult "greutatea principalului" de rambursat.
Aproximativ 20-25% din creditele de retail aflate în portofoliul Raiffeisen au fost acordate în franci.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
