“Cea mai recentă ordonanţă de Guvern pentru modificarea Codului Fiscal aduce în principal măsuri prin care statul urmăreşte să crească veniturile la buget. Vedetă, dacă putem spune aşa, este majorarea accizelor la combustibili, din cauza impactului extins la nivelul întregii economii. De asemenea, Guvernul a venit cu o măsură care aparent ar trebui să oblige băncile să plătească mai mult în contul impozitului pe profit şi a clarificat că pentru veniturile obţinute din activităţi independente, indiferent dacă sunt primite din ţară sau din străinătate, contribuabilul din România trebuie să plătească taxe statului român”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.
Aceasta susţine că proiectul de modificare a Codului Fiscal arăta mai optimist în faza de proiect, în care erau incluse şi prevederi pentru eliminarea impozitului pe dividende de la începutul anului următor, precum şi scutirea pentru medici de la plata impozitului pe veniturile obţinute din salarii sau activităţi independente.
“Executivul a transmis, ulterior, că eliminarea impozitului pe dividende poate fi introdusă mai târziu în cursul anului, concomitent cu proiectul pentru bugetul pe anul următor. Faptul că impozitul de 5% pe dividende nu a fost încă eliminat, lasă însă Guvernului un spaţiu fiscal suplimentar pentru cazul în care ar considera că acesta i-ar fi necesar. Potrivit Ministerului Finanţelor, eliminarea impozitului de 5% ar lăsa anul următor un gol de aproximativ 1,3 miliarde de lei în bugetul statului », spune Mihaela Mitroi.
Aceasta arată că, două majorări consecutive, cu câte 16 bani, ale accizelor, la care se adaugă şi TVA, ar trebui să aducă statului, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, un plus de 1,1 miliarde de lei în acest an şi 3,4-3,8 miliarde de lei în anii următori.
Reprezentanta PwC România prezintă care sunt modificări importante aduse Codului Fiscal :
- Deductibilitatea cheltuielilor reprezentând creanţele înstrăinate limitată la 30%
Conform noilor prevederi, cheltuielile reprezentând creanţele înstrăinate sunt deductibile doar în limita a 30% din valoarea acestora. Modificarea va intra în vigoare de la începutul anului următor.
Noua prevedere va afecta vânzători de creanţe, cum ar fi, de exemplu, companii de telefonie sau de utilităţi care vând portofolii de restanţe la plata facturilor.
Anterior, legislaţia prevedea că pot fi deduse integral din impozitul pe profit pierderile înregistrate inclusiv din vânzarea de credite neperformante.
Instituţiile de credit au acumulat în perioada crizei portofolii mari de neperformante, pe care au început ulterior să le vândă. Preţul mediu de vânzare s-a situat în ultimii ani la 10% din valoarea portofoliilor de credite acordate populaţiei şi la 8,5% la cele pentru companii.
- Se introduce un articol nou intitulat „Definirea veniturilor din România din activităţi independente”
Începând cu 1 ianuarie 2018, veniturile obţinute din activităţi independente, indiferent dacă sunt primite din România sau din altă ţară, sunt considerate ca fiind obţinute în România. Excepţia de la această regulă sunt veniturile din drepturi de proprietate intelectuală care sunt considerate ca fiind obţinute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent stabilit în România.
În prezent, nu sunt stabilite reguli privind încadrarea veniturilor din activităţi independente ca fiind obţinute din România sau din străinătate.
- Prevederi noi în cazul încetării/suspendării activităţii contribuabililor care datorează impozitul pe venitul stabilit ca normă anuală de venit sau în sistem real
Contribuabilii care datorează impozitul pe venitul stabilit ca normă anuală de venit/în sistem real şi care îşi încetează sau suspendă temporar activitatea în cursul anului trebuie sa notifice în 30 zile organul fiscal competent pentru recalcularea impozitului.
- Extinderea obligaţiei de a depune declaraţia privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru contribuabilii care realizează venituri din alte surse, pentru care impozitul nu poate fi reţinut la sursă sau din cesiuni de creanţă
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, pentru care impozitul nu poate fi reţinut la sursă, precum şi pentru veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, din patrimoniul personal (cu anumite excepţii) au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
- Începând cu 15 septembrie 2017, serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii nu se includ în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale în anumite limite
Sunt adăugate în categoria veniturilor excluse din baza de calcul a contribuţiilor sociale, contravaloarea serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană, cumulat cu primele de asigurare voluntară de sănătate.
- Se aduc modificări privind impozitul pe reprezentanţe
Impozitul pe reprezentanţă este datorat de către orice persoană juridică străină, care are o reprezentanţă autorizată să funcţioneze în România. Aceasta plăteşte un impozit anual de 18.000 lei pentru un an fiscal (anterior era 4.000 euro, calculat la cursul BNR de la 1 septembrie 2017 ar însemna 18.378 lei). În cazul în care în cursul anului se înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă în România, impozitul datorat este calculat proporţional cu numărul de luni de existenţă. Obligaţiile privind plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale revine reprezentanţei.
- Creşterea accizelor la benzină şi motorină în două trepte: de la 15 septembrie 2017 si de la 1 octombrie 2017
Începând cu 15 septembrie 2017, accizele vor creste cu 8% pentru benzina cu plumb, cu 10% la benzina fără plumb si cu 11% la motorina. Începând cu 1 octombrie 2017, accizele vor creşte din nou şi vor ajunge mai mari cu 16% pentru benzina cu plumb, cu 19% la benzina fără plumb si cu 21% la motorină, comparativ cu nivelul actual. Impactul creşterii accizelor s-ar putea resimţi in creşterea costurilor transportului, ce se va transpune automat în creşterea preţurilor bunurilor şi va duce la accelerarea inflaţiei.
Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a avertizat recent că “din datele înregistrate în perioadele anterioare, se poate estima o reorientare a circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internaţionali de pe teritoriul României către alte state europene, care au preturi mai mici”. Acest fapt ce se va transpune in scăderea vânzărilor la carburanţi si astfel scăderea sumelor colectate din accize.
